Iulia Gorneanu, cea care deţine o colecţie impresionantă de cămăşi cu altiţă, piese ce pot fi admirate în expoziţia „IA, poveste scrisă şi rescrisă” la Biblioteca Naţională a României, a mărturisit la vernisaj că prin ceea ce face „încearcă să inspire”. Ea a caracterizat ia drept o „carte pe pânză” a vieţii femeilor, „un fel de Facebook în urmă cu un veac".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Încerc să inspir, de aceea îmi expun părţi din colecţia mea (...). Semnele-simbol rescriu o gramatică străveche comună a planetei pentru că ele se regăsesc peste tot în lume. Anul acesta, îmi doresc din suflet ca ia să intre în urban (...). E obligatoriu ca ia să fie sursă de inspiraţie pentru designerul contemporan. Să vedem aceste semne în viaţa omului urban”, a spus Iulia Gorneanu.

Vieţi cusute pe pânză

„Sunt vieţi povestite pe aceste cărţi de pânză. Ia era un fel de Facebook în urmă cu un veac. Despre femeia îmbărcată în ie care intra în biserică se ştia tot: dacă era măritată, dacă era văduvă, dacă era văduvă care voia să se recăsătorească sau voia să-şi păstreze statutul, dacă se pregătea de moarte, iile femeilor care se pregăteau de trecere aveau anumite semne-simbol”, a explicat Iulia Gorneanu.

Îndemnul colecţionarei este de „a ne bucura de ce ce avem, să încercăm să facem la nivelul nostru ceea ce a reuşit cu mare grandoare Brâncuşi şi să ducem povestea mai departe, atât cât poate fiecare”.

Expoziţia „IA, poveste scrisă şi rescrisă”, găzduită de Biblioteca Naţională a României, în Sala Atrium, se compune din piese colecţionate de Iulia Gorneanu, implicată în campanii de protejare a patrimoniului ţărănesc, şi din documente provenite din arhiva BNaR.

La vernisaj, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a subliniat: „Ia românească reprezintă o carte de identitate a românilor. Această cămaşa populară contribuie la menţinerea sentimentului de apartenenţă. În perioadele de încercări, ia a fost un simbol al apropierii şi al creativităţii umane. Era un pretext de socializare. Frumuseţea acestor elemente de patrimoniu imaterial se împleteşte cu hărnicia şi dăruirea femeilor care au dat naştere unei bune părţi a identităţii naţionale”.

El a amintit de faptul că România încearcă să introducă cămaşa cu altiţă în lista patrimoniului imaterial al umanităţii Unesco, în parteneriat cu Republica Moldova.

Expoziţia cuprinde fotografii, ilustraţii de carte şi gravuri de epocă.

În calendarul spiritualităţii româneşti, luna iunie se distinge printr-o bogăţie de sărbători, tradiţii şi obiceiuri populare ancestrale, legate de lumina solară şi fertilitatea naturii, precum cele prilejuite de mitul Sânzienelor sau al Drăgaicelor, cărora le este dedicată ziua de 24 iunie. Calendarul urban a suprapus Sânzienelor ziua de celebrare a iei.

Carmen Mihaiu, manager BNaR, a făcut o prezentare a exponatelor: „Ii tradiţionale, o bogăţie de simboluri cusute, într-un limbaj comun care uneşte comunităţile de pe teritoriul ţării”.

Expoziţia adună opere ale artiştilor străini, precum George Hering (litografii), pictori francezi, care cu măiestrie au remarcat portul tradiţional românesc şi l-au descris în aceste litografii aflate în arhiva BnaR. Mai cuprinde fotografii de secol XIX, care reprezintă le reprezintă pe regina Maria, regina Elisabeta, Eliza Brătianu, dar şi femei simple. 

„Sper ca atunci când admiraţi sau purtaţi o ie să simţiţi acel fior al doamnelor care şi-au cusut, poate la lumina lumânării, visele, iubirile şi le-au transmis mai departe”, a declarat Carmen Mihaiu.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.