La aniversarea Centenarului Marii Uniri de la 1918, România trebuie să îşi propună şi o mare unire în jurul culturii sale, a spus Klaus Iohannis, luni, la Palatul Cotroceni, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Preşedintele României a menţionat că o treime dintre români nu citesc anual nici măcar o carte, ţara a rămas fără cinematografe, iar limba română este „victima de serviciu a discursului public”.
„În 2018 celebrăm un veac de unitate a tuturor românilor, realizare istorică ce nu ar fi fost posibilă fără contribuţia fundamentală a culturii la edificarea conştiinţei naţionale. Sub aura memoriei şi operei lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naţionale este, aşadar, primul mare eveniment care deschide anul Centenarului”, a şi-a început Iohannis mesajul dedicat Zilei Culturii Naţionale.
Preşedintele a continuat spunând că anul 2018 este marcat de repere semnificative pentru cultura naţională, două dintre cele mai importante fiind împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii Române şi aniversarea, în acest An European al Patrimoniului Cultural, a operei lui Brâncuşi de la Târgu Jiu.
„Contribuţia fundamentală a elitelor culturale la dezvoltarea modernă a României şi la înscrierea noastră într-un parcurs european contemporan sunt incontestabile”, a mai spus Klaus Iohannis.
Şeful statului a repetat ceea ce a spus anul trecut – România a fost şi este reprezentată excelent în Europa şi în lume prin „vitalitatea, originalitatea şi diversitatea culturii sale”.
„De Ziua Culturii Naţionale vreau să vă felicit şi, prin intermediul dumneavoastră, să-i felicit pe toţi creatorii şi pe cei implicaţi în actul cultural, pe toţi aceia care însufleţesc instituţiile publice de cultură. Prin operele şi prin activitatea dumneavoastră, din păcate nu întotdeauna sprijinită corespunzător, îmbogăţiţi cultura universală şi consolidaţi identitatea României în spaţiul valorilor cetăţeniei democratice europene”, a spus Iohannis.
„În acest context, evoc cu plăcere premiile internaţionale care i-au recompensat şi în 2017 pe scriitorii şi pe cineaştii români. În plus, contribuţiile culturale româneşti au primit anul trecut o nouă recunoaştere. Astfel, tradiţia Mărţişorului a sporit patrimoniul imaterial al umanităţii, iar Memorialul de la Sighet a fost declarat de Comisia Europeană drept una dintre expresiile cele mai profunde ale valorilor Patrimoniului European”, a continuat preşedintele.
Klaus Iohannis a mai spus că centenarul şi contextul internaţional în care îl marcăm ne cheamă ca, prin opţiunile noastre strategice, prin valorile şi atuurile identitare pe care înţelegem să le promovăm, să ne valorificăm oportunităţile şi întregul potenţial ca societate.
„De la Revoluţia paşoptistă până la Marea Unire, de la cucerirea Independenţei de Stat din 1877 la cea a libertăţilor democratice din 1989, în toate marile momente ale istoriei noastre regăsim contribuţia personalităţilor culturale. Prin cultură şi educaţie, prin aportul elitelor sale, ţara noastră şi-a construit identitatea sa modernă şi s-a ataşat marilor valori ale Europei. Cultura este cea care oferă, majorităţii şi minorităţilor naţionale deopotrivă, perspectiva asupra viitorului comun. Cultura continuă să ne ofere şansa unei societăţi a valorilor umaniste, la care putem aspira doar printr-un proiect de viziune şi coeziune naţională”, a mai spus preşedintele.
Potrivit şefului statului, din această perspectivă, reflecţia asupra unui Proiect de ţară, demers pe care l-a iniţiat, are o dimensiune culturală semnificativă.
„Angrenând marile energii ale naţiunii, un proiect de ţară nu poate fi elaborat, şi cu atât mai puţin transformat în realitate, fără asocierea valorilor şi reperelor culturale cu resursele economice ale ţării. Educaţia, la rândul ei, are rolul de a transmite mai departe moştenirea noastră culturală, de a forma caracterul şi de a stimula creativitatea viitoarelor generaţii, având puterea de a dezvolta un spaţiu cultural dinamic şi profund”, a continuat preşedintele.
Însă, Iohannis a atras atenţia că nu putem construi acest dinamism fără a ne asigura că sistemul educaţional este adaptat societăţii moderne, având atât „flexibilitatea”, cât şi „trăinicia” necesare pentru a fi premisa dezvoltării unei societăţi „de care să putem fi mândri”.
„Prin intermediul proiectului «România educată» îmi doresc să menţinem educaţia într-o zonă prioritară, oferindu-i împreună o viziune şi o strategie pe termen lung”, a adăugat şeful statului.
Iohannis a mai spus că acest moment, în care Ziua Culturii Naţionale este marcată în anul Centenarului, cu un an înaintea asumării de către România a Preşedinţiei Uniunii Europene, este o oportunitate excelentă pentru a ne stabili priorităţile, „sprijinindu-ne în opţiunile noastre pe valorile care ne unesc”.
„Este şi un moment prielnic pentru a ne întreba ce loc trebuie să ocupe în societatea noastră Cultura. Care să fie rolul său în viitorul nostru ca stat de drept şi democratic, membru pe deplin integrat al unei Uniuni Europene solide, dar totodată mai apropiată de fiecare cetăţean? Indiferent de ponderea pe care o vom acorda culturii în acest proces, un lucru este cert: continuarea parcursului european al ţării noastre nu marginalizează identitatea noastră culturală naţională. Dimpotrivă, cred cu tărie că ar fi necesară o mai bună clarificare a contribuţiei politicilor publice în fructificarea potenţialului nostru uman, în principal prin educaţie şi dezvoltare culturală”, a mai spus preşedintele.
„Să nu ne amăgim: o treime dintre români nu citesc anual nici măcar o carte, ţara noastră a rămas fără cinematografe, iar limba română este victima de serviciu a discursului public. La aniversarea Centenarului, România trebuie să-şi propună şi o mare unire în jurul culturii sale. Marile proiecte culturale bilaterale care vor marca anii 2018 şi 2019, ca şi Preşedinţia Uniunii Europene pentru care ne pregătim, sunt bune ocazii pentru a ne angaja pe un astfel de drum. Nu este o sarcină uşoară, dar punerea lor în practică ar demonstra capacitatea României de a aduce, prin cultură, valoare adăugată proiectului european”, a precizat Klaus Iohannis.
Preşedintele României şi-a încheiat alocuţiunea spunând că în dezvoltarea României de mâine este nevoie de valorificarea culturii şi definirea mai adecvată a rolului creatorilor.
„Este datoria clasei noastre politice ca, în dialog cu mediul cultural, să facă astfel încât operele culturale de valoare să se poată naşte într-o societate liberă, deschisă, tolerantă şi creativă. Aşadar, vă invit, la început de an al Centenarului, să omagiem, să îmbogăţim şi să servim cultura naţională. La mulţi ani!”, a încheiat Iohannis.
Ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, 15 ianuarie, a fost declarată Ziua Culturii Naţionale la iniţiativa Academiei Române. Propunerea a aparţinut academicianului Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură şi fost preşedinte al Academiei Române. Anul acesta este sărbătorită cea de-a opta ediţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
