Figura cărturarului Ioan Bianu, legendarul întemeietor şi director al Bibliotecii Academiei Române, a fost omagiat la împlinirea a 170 de ani de la naştere.
„Academician şi Preşedinte al Academiei Române, Ioan Bianu îşi leagă numele, aproape indisolubil, de Biblioteca Academiei Române, fiind iniţial bibliotecar, iar mai apoi director al acestei instituţii pentru o perioadă impresionantă de peste 50 de ani. (...) Îndrăznesc să spun că, din acest punct de vedere, el poate fi comparat doar cu făuritorul României Moderne, Regele Carol I, cel care a domnit peste ţară timp de 47 de ani”, a afirmat prof. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei şi membru de onoare al Academiei Române. Evidenţiind pasiunea şi simţul datoriei care l-au definit pe ilustrul înaintaş, el a precizat că Ioan Bianu a urmărit să transforme biblioteca într-un templu al culturii şi ştiinţei, aducând în depozitele sale toate „cărţile tipărite, publicaţiunile, manuscrisele, chartele geografice, stampele, desemnurile, portretele, precum şi colecţiunile numismatice” de însemnătate pentru istoria naţională. „El este, deci, din punct de vedere istoric, iniţiatorul Legii Depozitului Legal”, a punctat prof. ing. Nicolae Noica.
Influenţa formativă a şcolii şi a dascălilor asupra lui Ioan Bianu a fost subliniată de vicepreşedintele Academiei Române, acad. Wilhelm Dancă. Pornind de la exemplul cărturarului, acesta a adus în discuţie şi responsabilitatea societăţii contemporane faţă de educaţie şi cultură, întrebându-se dacă politicile actuale acordă suficientă importanţă rolului profesorului în formarea intelectuală a tinerilor. Acad. Wilhelm Dancă a evidenţiat, de asemenea, raportarea permanentă a lui Bianu la cumpătarea şi înţelepciunea populară şi a lansat o invitaţie la reflecţie: „Cum să facem să introducem în societatea şi cultura românească mai mult interes pentru folclor? Oare există vreo legătură dintre deficitul de folclor autentic din viaţa românilor şi radicalizările politice sau subcultura ce domină spaţiul public?”.
Despre pasiunea pentru folclor a lui Ioan Bianu a vorbit şi Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, amintind de iniţierea primei serii de publicaţii folclorice şi etnografice „Din viaţa poporului român” (40 vol., 1908-1931) şi de sprijinul acordat Arhivei de Folclor a Academiei Române. „Ioan Bianu devine tipul gospodarului întru cele cărturăreşti, cum îl numeşte Dumitru Caracostea”, a adăugat Ioan Cristescu, subliniind că, dincolo de calităţile de bibliotecar, bibliolog şi bibliofil, Ioan Bianu rămâne un constructor de instituţii şi un model de viziune, perseverenţă şi dedicare.
Figura primului nostru „mare bibliotecar cu vocaţie”, în formularea lui George Băiculescu, a fost evocată şi de lector univ. dr. Robert-Florin Coravu, de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Acesta şi-a exprimat speranţa că tinerii care urmează astăzi drumul profesiei „vor continua să valorifice, peste generaţii, lecţia de profesionalism a lui Ioan Bianu, Bibliotecarul Academiei”.
Originile transilvănene ale cărturarului au fost puse în lumină de preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, care s-a referit la rolul esenţial al şcolilor din Blaj în formarea tânărului provenit din Făget, sat aflat între Târnava Mică şi Târnava Mare, zonă de care se leagă alte două nume cunoscute ale culturii române: Timotei Cipariu şi Octavian Goga. În acelaşi spirit, primarul comunei Valea Lungă, Dan-Florin Aldea, a descris astfel legătura dintre Ioan Bianu şi locurile sale de obârşie: „Ioan Bianu a dus cu el numele satului său şi l-a aşezat în istoria unei naţiuni. Iar astăzi, când îi rostim numele, înţelegem că veşnicia nu este doar ceea ce rămâne după noi, ci şi ceea ce un loc dăruieşte lumii prin oamenii săi. Făgetul i-a dat lui Ioan Bianu rădăcinile; România i-a dat nemurirea”.
Cu emoţie au vorbit despre personalitatea lui Ioan Bianu şi profesoara Călina Comşa şi elevul Alexandru Zaharie, originari din locurile natale ale celui omagiat şi, totodată, purtători cu mândrie ai unor costume populare tradiţionale, admirate de întreaga asistenţă.
Sesiunea din Aula Academiei a fost urmată de lansarea volumului „Dincolo de rafturi. Povestea lui Ioan Bianu” şi de inaugurarea expoziţiei dedicate remarcabilului cărturar ardelean, organizată de Biblioteca Academiei Române în sala „Theodor Pallady”. Reunind mărturii ale unei vieţi străbătute de pasiunea pentru carte şi pentru instituţia păstrătoare a memoriei naţionale, expoziţia poate fi vizitată în perioada 2–9 septembrie, de luni până vineri, între orele 9:00 şi 14:00.
Medikatv.ro
