Concertele desfăşurate în spaţii libere sunt întotdeauna evenimente în care poţi să rişti să aduci copii de orice vârstă, spune, într-un interviu acordat News.ro, pianista Adriana Toacsen, iniţiatoarea Piano Express, proiect prin care cu un pian în stradă aduce muzica în cartiere şi transformă parcul în sală de concert. Artista spune că după concertele de muzică contemporană pentru copii, cei mai mici spectatori fac coadă să atingă clapele. Este de părere că „orele de muzică trebuie să ofere câteva informaţii de cultură generală şi foarte, foarte multe audiţii cât mai variate”. Ea a vorbit şi despre cum a evoluat muzica contemporană românească şi cum vede educaţia muzicală în şcoli.
Adriana Toacsen este pianista care a transformat bis-ul într-o declaraţie de dragoste pentru muzica contemporană. Cu un aer relaxat şi o curiozitate mereu vie, Adriana Toacsen a ales să-şi poarte publicul printr-un dialog sincer şi actual cu muzica prezentului. Când vine vorba de recitaluri, uneori le transformă în adevărate poveşti pentru copii, părinţi şi bunici deopotrivă. Programele ei combină eleganţa clasicului cu energia muzicii moderne şi contemporane, punând în lumină în special creaţiile româneşti. A fost prezentă în festivaluri importante din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Sibiu, Iaşi, Braşov, Chişinău, Potsdam, mereu cu acea constanţă a celor care ştiu ce au de spus.
Alături de Horia Maxim, Loreta Porumbescu şi Oana Zamfir, Adriana Toacsen (iniţiatoarea proiectului Friends.Encore) a prezentat opt lucrări de bis în primă audiţie, semnate de compozitori români contemporani: Cristian Bence-Muk, Sabina Ulubeanu, Gabriel Mălăncioiu, Sebastian Androne-Nakanishi, Irina Perneş, Andrei Petrache, Andrei Virgil Popescu şi Rubin Szabó Bázsa Lovász, în cadrul turneului Friends.Encore, la Viena, Chişinău şi Bruxelles.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
News.ro: Când a luat naştere programul „Piano Express” şi de ce? Povestiţi-ne mai multe despre proiect şi care au fost atracţiile acestei ediţii.
Adriana Toacsen: Piano Express s-a născut în 2022 cand într-o plimbare prin Timişoara, seara târziu, după un concert, am întâlnit un pian. Acolo „locuieşte” el şi acum, în Piata Libertăţii. Cineva, un trecător cânta la el. Mi-a plăcut tare mult să stau pe o bancă şi să îl ascult. N-am putut sa nu mă entuziasmez! De acolo, ghemul de aţă a început să se rostogolească. I-am povestit Ilincăi Păun Constantinescu despre experienţa respectivă şi despre visul care incepuse să crească - să scoţi un pian în stradă şi am vorbit despre locuri în oraş unde se poate face aşa ceva. Pasul doi a fost discuţia cu compozitoarea Diana Rotaru pentru a stabili ce muzici pot să-ţi sară în cale prin oraş. Pasul final a fost întâlnirea cu Alexandra Şolea, care s-a declarat entuziasmata de idee, aşa că ea a fost development managerul proiectului.
Concertele au loc în oraş. Care este legătura muzicii noi cu Bucureştiul? De ce aţi ales să organizaţi şi tururi ghidate în spaţiile de concert?
A.T.: Bucureştiul este un oraş privilegiat care are două festivaluri de muzică contemporană în fiecare an. În plus, anul următor, în 2026 o să găzduiască şi zilele ISCM (International Society of Contemporary Music). Toate acestea se întâmplă în săli de concerte. Piano Express îşi doreşte să aducă muzica în cartiere, să transforme parcul, spaţiul verde din spatele blocului, curţile instituţiilor în săli de concerte.
Acest program este un model pentru cum să fie atraşi copiii către marea muzică. În cele mai multe şcoli se învaţă teorie fără ca elevii să aibă instrumente. Poate fi atras un copil către muzică astfel?
A.T.: Da, trebuie să recunosc că pentru noi publicul tânăr este extrem de important. Acesta este şi motivul pentru care în fiecare an avem un concert care este dedicat copiilor mici şi mari. Altfel, noi am anunţat întotdeauna că ne dorim să avem la concerte public de toate vârstele pentru că este important să ai grijă să-ţi „cultivi” publicul. Nu se ştie niciodată care pot să fie consecinţele. Poate vor deveni melomanii de mâine sau poate dintr-o astfel de ocazie se va naşte compozitorul de mâine. Concertele desfăşurate în spaţii libere sunt întotdeauna evenimente în care poţi să rişti să aduci copii de orice vârstă.
În ceea ce priveşte programa, atâta cât am auzit despre ea, da…..pare că este dificil. Eu cred că orele de muzică trebuie să ofere câteva informaţii de cultură generală şi foarte, foarte multe audiţii cât mai variate. Cred că profesorii de la clase sunt nişte eroi. Sigur nu le este uşor şi investesc foarte mult timp pentru a crea metode prietenoase de predare.
Eu ştiu să vă spun că după concertele de muzică contemporană pentru copii, n-a fost spectacol după care să nu se facă o coadă de măcar 30 de copii care să îşi dorească să atingă pianul care sună aşa de diferit!
Cum au fost primite concertele de muzică nouă în ediţiile precedente? V-a fost teamă la începutul acestui program că acest gen nu va fi la fel de apreciat ca muzica clasică? Specificul spectatorului este cel de cunoscător sau cel curios?
A.T.: Ne-a fost extrem de teamă că am putea să nu avem public, dar am sperat şi am promovat cu încăpăţânare. Eram peste tot, puneam afişe, flyere, mergeam la interviuri şi dădeam mesaje tuturor cunoscuţilor! Ne-am bucurat să descoperim că oamenii au avut aşa o deschidere către acest tip de eveniment. Ba chiar avem şi o poveste care ne-a impresionat enorm! Închiderea ediţiei de anul trecut a fost la palatul Lahovary în spaţiul expoziţional curatoriat de Dan Popescu. Problema a fost că în acea zi era alertă de ciclon, nu de furtună. Aveam varianta de rezervă să intrăm cu concertul în clădire.
Din fericire tiparul spectatorului Piano Express este extrem de divers. Sunt cunoscătorii, desigur, care vin să se bucure de noi ocazii în care pot să asculte muzică nouă. Este şi spectatorul curios care prinde curaj pentru că se desfăşoară în spaţii neconvenţionale, ceea ce, la limită, înseamnă că au chiar şi posibilitatea de a pleca oricând de la concert, pentru că un eveniment în aer liber îţi acordă această relaxare legată de acustică.... în plus, în stradă avem parte şi de public întâmplător - cei care se întâmplă să treacă pe acolo şi rămân alături de noi. Trebuie menţionat şi publicul Piano Express! Am avut surpriza să aflăm încă de la prima ediţie că am avut şi publicul nostru, oameni care au venit la un concert şi apoi ne-au urmărit prin oraş, au venit la toate celelalte concerte.
Care este ritualul unui muzician/ pianist în cazul dumneavoastră/ înaintea unui turneu?
A.T.: Ce mi-ar plăcea să am un ritual! Viaţa mea nu merge aşa! Ritualul meu este să fiu cât de pregătită pot, să fac ceva gimnastica cu 2-3 ore înainte şi mă machiez chiar eu, ca să am ce face chiar înainte de scenă. De principiu sau nu ating pianul în ziua respectivă sau studiez o lucrare din următorul concert.
Sunteţi şi iniţiatoarea turneului Friends. Encore. Cum este structurat acest turneu, cine sunt protagoniştii?
A.T.: Oana Zamfir, Horia Maxim şi Loreta Porumbescu sunt pianiştii care au acceptat provocarea Friends. Fiecare din ele are legături profunde cu unul din oraşele în care vor fi concerte. Friends este despre muzică şi public, despre cum întindem un pod peste timp în aşa fel încât să ajutăm publicul să remarce frumuseţea muzicii contemporane, prospeţimea ei şi faptul că se bazează pe suflet şi intensitatea trăirilor.
Cum a evoluat acest proiect de la înfiinţare şi până astăzi?
A.T.: A bătut ceva drum. În 2022 am realizat că-I greu şi complicat să găseşti muzici foarte noi de pus pe post de bis la final de concert. Asta a fost prima piesă de şah. Eu am ales Debumesquise a Dianei Rotaru, o compozitoare pe care o admir şi o respect enorm şi care este nu doar o prietenă minunată, dar este pentru mine şi curatorul suprem în materie de repertorii de concert.
Am stat, am copt întâmplarea preţ de câteva luni, după care am invitat-o pe Diana la o discuţie despre ceea ce era clar că se transformă din idee în proiect - Encore. A fost cel mai curajos gest de până atunci. A ieşit un proiect cu 12 bisuri româneşti: 4 deja compuse, 4 comandate pentru proiect şi 4 rezultate dintr-un Concurs Naţional de Compoziţie dedicat tinerilor care nu au împlinit 30 de ani. A ieşit o minunăţie de program, dar pe cât era de frumos, pe atât era de greu! Cu o seară înainte de primul concert aproape că am făcut un atac de panică. A fost foarte frumos a doua zi, iar de atunci a fost din ce în ce mai frumos.
Friends. Encore ia piesele scrise special pentru proiect şi le împarte cu alţi pianişti şi cu public nou. În ediţia din acest an pianiştii trebuiau să fie români, dar rezidenţi sau originari din oraşele în care au loc concertele. În plus, în timp, am dezvoltat cu fiecare din ei diverse relaţii de prietenie pornite de la o legătură profesională. Nu poţi să împarţi scena cu cineva cu care nu ai afinităţi sau principii comune.
De când promovaţi muzica românească nouă, a devenit repertoriul pentru pian mai bogat cu noi creaţii ale tinerilor compozitori?
A.T.: Daaaaaa! Este o încântare! Concursurile de compoziţie nu sunt puţine, dar cele care generau lucrările pentru pian erau prea puţine. Proiectele generate de noi au stârnit din 2023 şi până în 2025, 24 de noi lucrări pentru pian, din care mai bine de o treime sunt scrise de noua generaţie.
Ştiţi ce s-a scris anul trecut? Un CONCERT pentru pian! Este nou nouţ şi este o minunăţie de lucrare scrisă de Diana Rotaru! O bijuterie care va trece toate barierele: spaţiului, timpului, electronizării! Trebuie să recunosc că a fost momentul special al vieţii mele de pianist să pot să cânt în primă audiţie un concert pentru pian şi orchestră, în plus, o lucrare pe care „abia se uscase cerneala”. Să mai spun că pe prima pagină scrie „For Adriana Toacsen”? Foarte multă lume o să se întrebe peste ani şi ani „Oare de ce?” Nu o să ştie. Răspunsul cred că este din pasiune, din prietenie şi din plăcere.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...