Coregrafa Simona Deaconescu, director artistic al Bucharest International Dance Film Festival, vorbeşte într-un interviu acordat Agenţiei de presă News.ro despre ediţia de anul acesta a evenimentului, despre principala diferenţă dintre un spectacol de dans şi un film de dans şi spune că fără dans lăsăm neexplorată o parte a noastră, pe care nu o putem experimenta decât în acest mod.
Cea de-a treia ediţie a Bucharest International Dance Film Festival (BIDFF) va avea loc între 7 şi 10 septembrie, în mai multe spaţii din oraş şi propune spre vizionare cele mai recente producţii cinematografice de scurt şi lung metraj legate de arta coregrafică, dar şi conferinţe şi masterclass-uri.
Douăzeci de pelicule din 14 ţări şi şapte producţii româneşti au fost selectate în competiţiile de scurtmetraj ale festivalului, iar publicul va putea vota filmul preferat.
Sharon Fridman, coregraf israelian, este invitatul special al ediţiei din acest an, la care el va prezenta performance-ul „Hasta Donde” şi spectacolul „Cădere liberă/ Caida Libre”.
„The Age of the Strange” este conceptul sub care festivalul a adunat o serie de evenimente care propun o întoarcere la starea de natural, căutând modalităţi de expunere “tehno-suprarealiste”.
În interviu, Simona Deaconescu spune: „Creşterea producţiilor româneşti certifică faptul că începe să se creeze o comunitatea în jurul filmului de dans”.
E important să dansăm, mai afirmă ea, ”căci fără dans lăsăm neexplorată o parte a noastră, pe care nu o putem experimenta decât prin dans, şi e păcat să nu facem asta atunci când nu există ceva care să ne împiedice să accesăm aceste cunoştinţe”.
Prezentăm integral interviul acordat Agenţiei de presă News.ro de coregrafa Simona Deaconescu:
Ce a vizat, iniţial, proiectul BIDFF şi cum a evoluat el în cei trei ani de existenţă?
Simona Deaconescu: Când am organizat prima ediţie a festivalului, în 2015, ne-am propus să creăm un context în care să trezim curiozitatea publicului din România faţă de filmele de dans. Acest gen de film nu îşi făcuse încă intrarea în ţara noastră. Existau câteva producţii, dar nu şi o platformă de expunere. Ne-am dorit să captăm atenţia publicului şi am reuşit. A doua ediţie a fost mult mai bogată, am introdus în programul festivalului evenimente care se aflau la confluenţa dintre genuri, filme documentare care au oferit spectatorului posibilitatea de a intra în laboratorul marilor creatori şi ateliere pentru profesionişti. BIDFF #2 a fost ediţia care ne-a dat curaj, căci la majoritatea evenimentelor am umplut spaţiile cu lucrări artistice de calitate şi un public dornic să le cunoască. BIDFF a crescut mult în trei ani şi a devenit o provocare pentru noi. Anul acesta am adus la Bucureşti tot ce am învăţat în ediţiile anterioare că interesează publicul, dar am adăugat şi evenimente cu care să-l suprindem. Poate cel mai bun exemplu al dezvoltării festivalului este faptul că acum doi ani ne propuneam să stârnim interesul faţă de un gen necunoscut, iar anul acesta organizăm o competiţie naţională de scurtmetraje. Creşterea producţiilor româneşti certifică faptul că începe să se creeze o comunitatea în jurul filmului de dans.
”Dansul nu se ilustrează, ci se interpretează şi reinterpretează cu ajutorul limbajului cinematografic”. Ce rezultă în urma acestei interpretări, de cele mai multe ori? Cum poate atrage ea spectatorul, faţă de o reprezentaţie live?
Simona Deaconescu: Acesta este principiul conform căruia selectăm filmele din competiţie. Trăim în era inovaţiei şi cred cu tărie că filmul de dans are menirea de a inova şi a exprima "(ne)exprimatul". E un proces continuu de codare şi decodare în care apar noi sensuri, e o zonă a abstractului emoţional şi al exprimării subconştiente. Tot acest proces de asociere şi disociere de sens generează poveşti care ar fi imposibil de exprimat prin alt mediu decat cel al filmului de dans. Numai întâlnirea dintre limbajul corporal şi cel cinematografic poate crea asemenea provocări semantice.
Eu văd filmul de dans ca pe o manifestare a dialogului între ceea ce spun corpurile, ceea ce se selectează prin procesul de realizare a filmului şi ceea ce percepe cel care priveşte. E un mod activ de a încasa o lucrare artistică, un proces aproape performativ, un joc intelectual şi afectiv între creator şi receptor.
Principala diferenţă dintre un spectacol de dans şi un film de dans este tocmai posibilitatea de a fi în mai multe locuri, în acelaşi timp, şi de a arăta cele mai mici detalii ale interacţiunii dintre două corpuri. Dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să trasăm o preferinţă pentru una dintre cele două genuri, sunt foarte diferite şi propun abordări şi perspective care, de multe ori, sunt contradictorii.
Este publicul român unul care se educă uşor în acest sens?
Simona Deaconescu: Cred în publicul nostru, am învăţat multe de la el, are o capacitate incredibilă de a înţelege, analiza şi a da feedback. E un public selectiv dar, care o dată adus în contextul potrivit, se fidelizează. Lui vrem să îi oferim o nouă perspectivă asupra întâlnirii dintre dans şi film şi el este barometrul succesului festivalului. Văd acest proces de colaborare ca unul interactiv: oferim publicului informaţii noi despre dans şi cinematografie, iar el ne ghidează în a structura un eveniment dinamic care să-i suscite interesul. Tocmai de aceea anul acesta îi oferim posibilitatea de a-şi vota filmul preferat. Sunt foarte curioasă să văd care va fi alegerea, atât ca organizator de evenimente culturale, dar mai ales din postura de creator.
Cât de important ar trebui să fie dansul în vieţile noastre?
Simona Deaconescu: Dansul este una dintre primele manifestări artistice ale omenirii. Am citit un studiu care argumentează faptul că 93% din comunicarea noastră este bazată pe limbaj corporal, 7% fiind exprimată prin cuvinte. Dansul explorează limbajul corporal, este o forare adâncă în procesele noastre cognitive, senzoriale şi emoţionale. Dansul ridică nivelul de endorfine şi e dovedit că atunci când dansezi eşti mai fericit. În plus, îţi antrenează concentrarea şi memoria motrică. E important să dansăm, căci fără dans lăsăm neexplorată o parte a noastră, pe care nu o putem experimenta decât prin dans, şi e păcat să nu facem asta atunci când nu există ceva care să ne împiedice să accesăm aceste cunoştinţe. E total greşit să crezi că nu poţi dansa, e ca şi cum ai spune că nu poţi vorbi coerent. Dansul nu se învaţă, dansul se descoperă.
Şi ediţia de anul acesta a BIDFF se bucură de prezenţa unor celebri profesionişti în domeniu, precum şi de prezentarea unor creaţii speciale. Care sunt recomandările pentru spectatori?
Simona Deaconescu: Este greu să fac recomandări pentru această ediţie căci, în programarea ei, ne-am concentrat pe a a avea mai puţine evenimente, dar fiecare să fie foarte puternic în felul lui. Eu spun că este de neratat competiţia internaţională din 9 septembrie, la Cinema Elvira Popescu. Tot festivalul se construieşte în jurul ei.
Dacă vorbim despre profesionişti în domeniu şi de traseul lor în carieră, spectatorii trebuie să vadă ”WIM”, un film despre unul dintre cei mai iubiţi coregrafi europeni - Wim Vandekeybus -, care scoate la iveală modul în care a pus bazele companiei Ultima Vez, un film care, pe de altă parte, ni-l arată pe Wim - omul, într-un portret realizat chiar de sora sa, Lut Vandekeybus.
Compania de dans spaniolă Sharon Fridman prezintă, în premieră naţională, spectacolul ”Caida Libre” la Centrul Naţional al Dansului. Dacă nu aţi apucat să luaţi bilete, având în vedere că e sold-out, puteţi să îl vedeţi chiar pe Sharon într-un duet cu unul dintre cei mai talentaţi dansatori ai companiei în spectacolul ”Hasta Donde”, care va avea loc în aer liber.
Recomandarea mea specială ar merge către expoziţia lui Alex Mirutziu de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Consider că propunerile lui Mirutziu sunt originale şi îndrăzneţe, e un artist care lucrează cu raportul dintre spus şi nespus şi care poate să vadă dincolo de sensul iniţial al cuvântului. L-am comisionat anul acesta să realizeze un performance alături de compozitorul Elias Merino şi trei actori clujeni. Seara de 8 septembrie, la MNAC, va fi una plină de noutate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
