Culele pot fi considerate o chintesenţă a expresiei arhitecturale tradiţionale de la nord de Dunăre, a precizat, într-un interviu pentru News.ro, lector dr. arh. Vlad Eftenie de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", iar aceste "case tradiţionale cu menirea principală de a proteja persoane şi bunuri" trebuie protejate şi restaurate ţinând cont de "spiritul perioadei obârşiei lor".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În total, astăzi mai există doar 27 de cule-monument istoric, din care trei sunt ruine, iar o parte dintre acestea sunt în uz, în circuit public sau privat.

Ultimele cule care s-au păstrat în Oltenia de-a lungul vremurilor, construcţii rezidenţiale fortificate din piatră, cu două sau trei etaje, ridicate în secolele XVIII - XIX, vor fi promovate prin programul "Cule în lumină" cu scopul de fi cunoscute.

Culele aflate pe Lista Monumentelor Istorice din România se află în judeţele Gorj, Vâlcea, Argeş, în partea de nord a judeţelor Dolj şi Mehedinţi, o culă în judeţul Teleorman şi una în judeţul Olt.

Lector dr. arh. Vlad Eftenie este membru al asociaţiilor profesionale OAR şi RUR. A făcut o cercetare doctorală cu subiectul “Fotografia, instrument metodic de studiu în planul imaginii urbane”, este lector în cadrul departamentului Sinteza de Proiectare al UAUIM, titular al cursului teoretic “Fotografia ca instrument de studiu şi cunoastere în arhitectură”. Absolvent al UAUIM în 2003 şi al Masterului franco-român de Dezvoltare Urbană Integrată în 2005, Vlad Eftenie este autor şi co-autor al unor numeroase studii şi proiecte de arhitectură/ urbanism în domeniile educaţiei, comercial, administrativ şi rezidential, in colectivul agenţiei de arhitectura Baumarc Proiect. Este de asemenea autor al unor numeroase articole în reviste de specialitate având ca subiect arhitectura şi fotografia de arhitectură.

Prezentăm integral interviul acordat de arhitectul Vlad Eftenie pentru News.ro

Cum pot fi salvate culele olteneşti încă existente?

Vlad Eftenie: Salvarea vine prin conştientizarea valorii lor, preţuire, bună întreţinere, reabilitare acolo unde este cazul, înscrierea într-un circuit de vizitare care să le aducă în lumină şi să le ajute să îşi spună povestea. Să le menţinem vii, pentru că o bună cunoaştere a istoriei ne poate ajuta să devenim mai bogaţi spiritual. Cernătescu, Izvoranu-Geblescu, Tudor, Chinţescu, Davani sunt doar câteva exemple de cule care necesită o îngrijire profundă. Greceanu, Duca, Tătărescu sunt exemple fericite de bună întreţinere şi utilizare, care pot deveni un exemplu.

De ce sunt ele importante pentru arhitectura noastră?

V. E.: Sunt expresia unui tip de arhitectură tradiţională, specifică zonei Olteniei, sub forma unor fortificaţii în miniatură. Reuşesc să înglobeze funcţiunile unei mici gospodării, într-o formă compactă, gradul de protejare evoluând pe verticală. Stilistic, golurile preiau şi ele motive tradiţionale, arcul sau acolada fiind preluate apoi de stilul neoromânesc, la început de sec. XX. Proporţiile geometrice sunt precise, se utilizează forme simple - pătratul, dreptunghiul, arcul de cerc. Decoraţiunile sunt minimale, dar atent integrate - brâuri, motive sculptate. Culele pot fi considerate o chintesenţă a expresiei arhitecturale tradiţionale de la nord de Dunăre.

Cum erau construite, din punct de vedere al materialelor? Dar arhitectural?

V.E.: Lemnul, cărămida, piatra sunt materialele principale de construcţie. Zidăria este groasă, lemnul robust, întreaga clădire trebuia să reziste unor posibile atacuri, în timp, şi să găzduiască familia boierească şi resurse, în vremuri de restrişte. Cula Duca prezintă în beci piloni masivi de stejari, cula Greceanu are pereţi foarte groşi, scări din stejar masiv. Beciul, zona de zi, dormitoare, cămări, pod, guri de tragere, logii protejate - se devolta pe verticală şi alcătuiesc limbajul architectural specific al unei cule.

Care sunt caracteristicile culelor?

V.E.: Culele sunt case tradiţionale cu menirea principală de a proteja persoane şi bunuri. Par ermetice la prima vedere, nu sunt gândite să fie prietenoase, din motive specific epocii în care au fost ridicate. Astăzi le privim poate cu un ochi curios, important este să înţelegem motivele gândirii arhitecturii lor, dar şi spiritul perioadei obârşiei lor.

Cine ar putea să mai construiască astăzi astfel de case?

V.E.: Trăim din fericire o perioadă mai paşnică acum, la modă este transparenţa vizuală şi sustenabilitatea. Probabil prea puţini îşi pun problema construirii unei cule moderne. Ideal ar fi să poată fi reabilitate cele existente, cu probleme. Vizitând zona Olteniei, judetul Gorj, m-am bucurat să văd case contemporane, nu neapărat de vacanţă, construite cu grijă stilistică, bine integrate în sit, fără excese cromatice sau de alt fel. Fără să îşi propună neapărat construirea unor cule, respectul pentru tradiţie este deja un lucru valoros.

Cât costa restaurarea unei cule? Care sunt dificultăţile?

V.E.: O estimare poate ţine cont de gradul de degradare, de elementele constructive care necesită o intervenţie, observaţii realizate în urma unei expertize tehnice. Regimul juridic poate fi un principal obstacol în calea unei restaurări. Intemperiile şi nepăsarea sunt în general cei mai mari agresori ai unei construcţii. Infiltrarea apei poate aduce mari pagube, în timp. De distrugeri voluntare nu e din fericire cazul. Pretenţioase sunt mai degrabă decoraţiunile tradiţionale, respectarea patternurilor vizuale, se recomandă utilizarea unor materiale identice sau adecvate, în cazul unor intervenţii.

Dacă cineva îşi doreşte o astfel de casă, o poate reproduce? Cum ar trebui procedat?

V.E.: De proiectarea unei case ar fi bine să se ocupe un architect, iar unul care respectă meseria ştie că o reproducere identică nu aduce o valoare nici concepţiei şi nici obiectului realizat. Aşa cum spuneam, cula este o construcţie care exprimă o epocă. Trăim astăzi într-un alt timp, cu o problematică diferită, omul contemporan are alte nevoi faţă de un boier din secolul XVIII. Nevoia de deschidere, de soare, de contact cu natura conduce astăzi spre soluţii de design diferite. În cazul proiectării în cheie tradiţională, importantă este respectarea proporţiilor şi a unei geometrii armonioase, introducerea unor elemente de design atent studiate şi înţelese, materiale de construcţie clasice. Din contră, alinierea cu noi tehnologii poate aduce un plus - soluţii alternative de producere a energiei, sustenabilitate, locuire “verde”, etc. Albul pereţilor, în contrast cu robusteţea lor, m-a impresionat mereu, rămâne una dintre constantele care conferă culelor personalitate. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.