Istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, a vorbit, într-un interviu acordat News.ro, la deschiderea Art Safari 2020, despre tabloul împrumutat de MMB pentru expoziţia dedicată lui Gheorghe Petraşcu de la Victoria Tower, despre parteneriatul public-privat, ce ar însemna pentru Bucureşti să aibă un muzeu permanent de acest tip, dar şi în ce stadiu se află reabilitarea Palatului Dacia-România, viitorul sediu al Pinacotecii Bucureşti, spaţiu unde ar fi trebuit organizată ediţia din aceast an a Art Safari.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cel mai amplu eveniment dedicat artei din România, Art Safari Bucureşti, a fost deschis vineri publicului la Victoria Tower, o clădire de secol XXI, şi la Afi Cotroceni.

Redăm integral interviul acordat de Adrian Majuru pentru News.ro

Ce înseamnă parteneriatul, în premieră, al Muzeului Municipiului Bucureşti cu Art Safari?

Trebuie să recunosc că era de mult un deziderat, dar trebuia să mă conving că ceea ce visam poate fi o suprapunere cu o realitate care să aibă un conţinut, aşa după cum era şi visul meu. Uneori ficţiunea îmbracă realitatea. Practic, în ultimul an, legând o corespondenţă cu Ioana Ciocan (director general al Art Safari), am înţeles ce înseamnă conceptul Art Safari, aşa cum îl gândeşte ea. Mi-a spus că este ceva care întrece ca prototip ceea ce am văzut eu pe la alte şcoli contemporane şi care sunt în desfăşurare constant în Occident. Mi-a spus că parteneriatul public-privat măcar în legătură cu acest concet să poată prinde contur şi să ne unim puterile, iar asta înseamnă, dincolo de participări, să putem construi şi un eşafodaj instituţional, căci Art Safari, din punctul meu de vedere, are nevoie de un spaţiu unde să se manifeste constant. Eu cred că factorii locali de decizie, dacă vor să păstreze această insignă, trebuie să ofere acest spaţiu în administrare în parteneriat public-privat.

Vă gândiţi la un spaţiu pentru Art Safari?

Eu nu pot să mă gândesc, pentru că nu am în proprietate un astfel de spaţiu, dar Primăria se poate gândi. Eu doar administrez, deci nu pot să fac ceva fără acordul ei într-un sens sau altul. Oricum, Primăria Capitalei este aici co-organizator, prin urmare cred că vrea să păstreze această insignă. Fiind o capitală a unei ţări europene, este nevoie de modelarea unor caractere tinere şi de orientarea profesională a lor. Iar, cel puţin la marginea acestei orbite, poate exista un spaţiu de reflexie, unde să te opreşti sau să ai o recurenţă în vizite. Nu prea ai astfel de zone, în afară de cafenele. Noi nu avem agore în Bucureşti, pentru că aşa au fost create oraşele în spaţiul otoman. Cele din Europa Centrală le au pentru că făceau comerţ şi se mai revoltau pe acolo în sensul că cereau drepturi, dar un oraş mare are nevoie de o inimă care să bată diferit şi-i trebuie spaţiu. Dacă biologia a creat un spaţiu pentru inimă, atunci şi un oraş mare trebuie să-şi ofere acest drept, la asta ne gândit împreună.

Câte lucrări sunt de la MMB se află în această expoziţie?

Una singură, dar foarte valoroasă. Este singura cu legendă şi reprezintă interiorul unui arhondaric din Viforâta, pictat undeva la începutul secolului trecut de Gheorghe Petraşcu.

Art Safari ar fi trebui să aibă loc în viitorul sediu al Pinacotecii. În ce stadiu se află acum reabilitarea lui?

Palatul Dacia-România, care va fi sediul Pinacotecii Bucureşti, a fost rebranşat la utilităţi, pentru că nu înţeleg de ce a fost debranşat, dar ne-a luat ceva timp şi costuri. Se aprinde becul, poate fi căldură, dar lipsesc elementele accesoriilor, asta înseamnă că ele trebuie incluse într-un proiect de instalaţii, într-un studiu DALI şi DTAC la care se lucrează acum. Există şi studiul istoric făcut, pentru că acest pachet stă la baza certificatului de urbanism. În cursul acestei toamne vom lua şi avizele, astfel încât să putem ridica autorizaţia de construcţie. Practic, clădirea este consolidată, ea are nevoie doar de o refuncţionalizare, evident schimbat total tot ce înseamnă instalaţii şi ventilaţii. Faţadele trebuie reparate şi restaurate. La fel şi holul central, care este monumental şi unic în Bucureşti.

Cât va dura tot acest proces?

Dacă va intra pe fonduri europene, ceea ce înseamnă că Primăria poate aplica de anul viitor cu acest palat şi cu Muzeul „Gheorghe Tattarescu”, care este în aceeaşi situaţie (am depus şi pentru acesta deja autorizaţia de construcţie), noi predând de anul acesta dosarul, un astfel de proiect poate dura cel mult trei ani. El trebuie reintrodus în circuitul turistic după aceea, aşa cum se întâmplă cu Muzeul „Dr. Nicolae Minovici”, Observatorul Astronomic şi Casa Cesianu.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.