Restaurarea Conacului Marghiloman, monument istoric de importanţă naţională situat în satul Hagieşti, comuna Sineşti, judeţul Ialomiţa, va dura 42 de luni cu o finanţare de 2,2 milioane de euro, potrivit Institutului Naţional al Patrimoniului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în calitate pe promotor de proiect, alături de partenerii săi, Asociaţia Sonoro, Asociaţia Moara de Hârtie şi Colegiul Universitar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Norvegia anunţă startul proiectului Restaurarea şi punerea în valoare a Conacului  Marghiloman, în valoare totală de aproximativ 2,2 milioane de euro. 

Proiectul este câştigător al unei finanţări nerambursabile în valoare de 9.431.069.42 de lei, obţinută în cadrul Programului RO-CULTURA - Apelul Restaurarea şi revitalizarea monumentelor Istorice, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021.

Conacul Marghiloman - monument istoric de importanţă naţională, înregistrat cu codul IL-II-m-A-14131 în Lista Monumentelor Istorice, aflat în proprietatea Ministerului Culturii şi administrat de Institutul Naţional al Patrimoniului - este situat în satul Hagieşti, comuna Sineşti, judeţul Ialomiţa, la 35 km de Bucureşti şi aşteaptă de ceva vreme finanţarea necesară pentru finalizarea restaurării şi punerea în valoare. Cu implicarea specialiştilor, a partenerilor şi a comunităţii locale, viitorul Centru cultural şi educaţional de la Conacul Marghiloman va aduce beneficii pe termen lung întregii regiuni.

„Urmează 42 de luni de proiect (octombrie 2020 - aprilie 2024) în care decidenţii şi locuitorii comunei Sineşti şi ai împrejurimilor vor juca un rol la fel de important în viitorul proiectului de restaurare şi al Centrului cultural pe care-l va găzdui precum însăşi Conacul şi specialiştii care-l vor readuce la viaţă. Am propus acest proiect amplu în cadrul competiţiei RO-CULTURA pornind de la o serie de nevoi concrete - educaţie, formare continuă, regăsirea şi valorificarea unui specific local - evidenţiate în urma consultării comunităţii de la Hagieşti şi ne bucurăm că ele au fost validate de finanţator”, declară Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Potrivit INP, în afară de lucrările de restaurare şi punere în funcţiune a unui obiectiv cultural şi istoric valoros şi recuperarea unei moşteniri arhitecturale şi culturale uitate, obiectivul specific al proiectului este impulsionarea dezvoltării comunitare locale şi implicarea comunităţii în valorificarea patrimoniului.

Proiectul prevede, astfel, o importantă componentă educaţională, de facilitare comunitară şi de consultare desfăşurată, în paralel cu lucrările de restaurare, cu implicarea partenerilor Asociaţia Sonoro, Asociaţia Moara de Hârtie, Colegiul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Norvegia dar mai ales a autorităţilor locale, a şcolii şi a membrilor comunităţii.

Dintre activităţile la nivelul comunităţii locale din Hagieşti şi din împrejurimi prevăzute pentru primele 12 luni de proiect vor fi organizate ateliere de consultare şi formare tematice - adresate atât elevilor şi tinerilor, cât şi vârstnicilor -, atelierele de educaţie non-formală, componenta de formare pentru profesori precum şi începerea documentării identităţii culturale a locului, ce-şi va găsi un promotor în viitorul Centru cultural Marghiloman de la conac.

„Sperăm ca restaurarea şi refuncţionalizarea conacului – cu programul de activităţi prevăzute şi implicarea autorităţilor şi a comunităţii - să devină o reală sursă de mândrie locală şi de dezvoltare, nu doar pentru Hagieşti, Sineşti şi judeţul Ialomiţa, ci pentru toată regiunea aceasta rămasă în mod nedrept una dintre cele mai slab dezvoltate turistic şi economic din ţară”, adaugă Ştefan Bâlici.

Strict în ce priveşte restaurarea conacului, în perioada imediat următoare, va urma elaborarea documentaţiilor tehnico-economice la faza DTAC, (documentaţie tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de Construcţie), urmând ca la începutul anului următor să fie definitivate documentaţiile la faza PT+DE (proiect tehnic si detalii de execuţie). Pentru începerea lucrărilor de execuţie, începând cu februarie 2021, va fi lansată procedura de licitaţie publică. După încheierea acesteia, vor fi demarate lucrările de execuţie, prevăzute să înceapă în luna 7-8  de implementare a proiectului (aprilie-mai 2021).

Restaurarea conacului Marghiloman de la Hagieşti, Ialomiţa, va pune pe harta regiunii un centru cultural şi educaţional complet funcţional, ce va putea găzdui concerte, conferinţe, ateliere, expoziţii şi alte tipuri de evenimente educaţionale, consultative şi recreaţionale, indicate drept importante şi organizate în colaborare cu comunitatea locală şi cu organizaţiile de cultură publice şi private din judeţul Ialomiţa şi nu numai.

Miza proiectului este, pe de o parte, integrarea Conacului Marghiloman şi a Hagieştilor în circuitele turistice şi economice regionale şi, pe de altă parte, crearea unui model de bună practică în domeniul managementului patrimoniului cultural şi demonstrarea relevanţei şi a potenţialului monumentului istoric pentru dezvoltarea locală şi regională.

Despre Conacul Marghiloman

De-a lungul timpului moşia Hagieşti a purtat mai multe denumiri. O carte de hotărnicie datată în 1779 numele de Drăceşti, iar în documentele secolului al XIX-lea apare numele Agieşti sau Agieştii. În 1634 proprietarii moşiei erau vistierul Dumitru Dudescu şi fiul său Radu, proprietatea rămânând în posesia familiei până la mijlocul secolului al XIX-lea când va ajunge în proprietatea lui Ioan Cătuneanu. Probleme financiare l-au făcut pe acesta să vândă repede moşia (1855), care va ajunge în posesia maiorul Mişa Anastasievici. Acesta o va stăpâni în 1880 când va fi cumpărată de Ion (Iancu) Marghiloman, iar după moartea acestuia va intra în proprietatea fiului, Mihail Marghiloman. După decesul lui Mihail, în 1923, toată averea intră în posesia soţiei Suzana Lévé Marghiloman, iar în 1945, odată cu instalarea regimului comunist, proprietatea va intra în posesia statului care va amenaja în conacul familiei un post de jandarmi, biroul şi casa notarului. În perioada comunistă aici a mai funcţionat o şcoală de tractorişti şi sediul Cooperativei Agricole de Producţie. După 1990 conacul şi o suprafaţă de teren de 2025 mp a intrat în folosinţa Bibliotecii Naţionale a României, pentru ca la sfârşitul anului să intre în administrarea Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (DMASI), antecesorul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP).

Analiza propriu-zisă a conacului dezvăluie patru mari etape constructive. Prima dintre ele e pivniţa, care după toate probabilităţile a fost ridicată de reprezentanţii familiei Dudescu, în prima jumătate a secolului al XVII-lea. O a doua etapă constructivă semnificativă pare să corespundă secolului al XVIII-lea când pe laturile de est şi sud ale vechii locuinţe au fost adăugate mai multe încăperi. Cea de-a treia etapă corespunde sfârşitul secolului al XIX-lea, când Ion (Iancu) Marghiloman repară biserica şi reface conacul. Anul finalizării intervenţiilor asupra conacului este 1887, dată înscrisă în pardoseala din mozaic din dreptul intrării principale.

O ultimă etapă este situată la începutul anilor ’90 când asupra conacului au loc ample intervenţii. Imediat după 1989 sediul CAP este devastat, doar ulterior construcţia fiind preluată de DMASI - organismul de protejare a patrimoniului reînfiinţat în 1990 după desfiinţarea de către regimul comunist în 1977. DMASI a propus realizarea unui centru cultural care să aibă în prim-plan activităţi educative, de cercetare şi documentare şi a iniţiat operaţiuni de consolidare şi restaurare care ulterior au fost stopate din lipsa fondurilor. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.