Expoziţia "Jacques Callot şi cercul său. De la manierism la baroc", alcătuită din peste 100 de gravuri din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, ce fac parte din colecţiile Cabinetului de Stampe, va fi vernisată joi, la ora 13.00, în Sala "Theodor Pallady" de la Biblioteca Academiei Române.
Expoziţia va fi prezentată de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual, şi de prof. univ. Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române. Vor lua cuvântul prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române, şi Cătălina Macovei, curatoarea expoziţiei.
Tema propusă, „de la manierism la baroc“, urmăreşte să reliefeze ideea universalităţii creaţiei gravorului şi desenatorului francez Jacques Callot (1592-1635), unul dintre marii maeştri europeni ai tehnicii acvaforte, ale cărui compoziţii sunt reprezentantive pentru secolul al XVII-lea, cu reverberaţii şi influenţe până în secolul al XVIII-lea. Astfel, expoziţia ilustrează mediul social-politic şi cultural în care lucrează artistul francez Jacques Callot, gravorul ducilor de Toscana şi Lorena, dar şi influenţa lui asupra unor artişti din aceste secole, mai ales asupra emulului său, gravorul toscan Stefano della Bella.
Cu o viaţă tumultoasă - la doar 12 ani fuge de acasă la Florenţa -, Jacques Callot devine, după câteva stagii de ucenicie în diverse ateliere, un apropiat al Marelui Duce de Toscana Cosimo al II-lea, din partea căruia primeşte o lungă serie de comenzi, care, în timp, îi vor crea celebritatea.
Între acestea se numără portretul lui Francesco de’ Medici, din 1614, lucrarea "Vie de Ferdinand Ier de Toscane", operele "La Guerre d’Amour" şi "La Guerre de Beauté", din 1616, volumul "Caprices", dedicat lui Lorenzo de’ Medici şi capodopera perioadei florentine, "La Foire d’Impruneta". O parte dintre acestea, precum şi lucrări realizate de emulii săi, vor putea fi văzute în cadrul expoziţiei, alături de opere din a doua perioadă a creaţiei lui Jacques Callot, dezvoltată după 1621 în oraşul său natal, Nancy, din Lorena, unde se întoarce cu mare regret.
„Oprindu-ne asupra unor gravuri importante în creaţia artistului, am încercat să reliefăm influenţele şcolilor germane, flamande, olandeze, italiene şi franceze, de unde Callot şi-a extras seva creativă, conferind repertoriului său iconografic verva şi ingeniozitatea, care i-au uimit pe contemporani şi nu numai“, a precizat Cătălina Macovei, curatoarea expoziţiei.
Expoziţia este însoţită de un catalog în care au fost reproduse lucrări aflate în patrimoniul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, dar şi câteva piese din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României, care ilustrează tema propusă.
Expoziţia va rămâne deschisă în perioada 22 aprilie - 28 mai 2021 şi poate fi vizitată între orele 9.00-14.00, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
