Bogdan Gheorghiu a făcut miercuri, la exact un an de la depunerea jurământului ca ministru al Culturii, un bilanţ în care a prezentat principalele proiecte realizate şi a afirmat că a salvat R.A.D.E.F. „RomaniaFilm” de la faliment şi că a fost demarat proiectul de cartografiere a platformei Mării Negre.
După un an care „s-a scurs foarte repede şi a fost foarte încărcat de evenimente”, ministrul a spus că a prins cel mai greu mandat.
„Situaţia la preluarea lui a fost nedemnă pentru Cultură. În 30 de ani au fost 26 de miniştri, iar în ultimii 8 ani cel mai lung mandat al unui ministru al Culturii a fost de 12 luni”.
El a afirmat că ministerul pe care îl conduce se confruntă cu provocări „cronice” pentru care trebuie găsite soluţii, precum digitalizarea şi debirocratizarea procedurilor.
Bugetul MC pe 2020 a fost de 944,1 de milioane de lei, din care de la bugetul de stat au fost primiţi aproximativ 904 milioane de lei.
„Este un buget mic pentru nevoile pe care le are Cultura din România, dar e un buget cu care, dacă e bine folosit, se pot face lucruri frumoase”.
Anul acesta au fost finanţate mai multe proiecte, între care Festivalul de Teatru de la Sibiu, Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Concursul Internaţional „George Enescu” şi Gala UNITER.
Ministerul Culturii are în subordine 18 muzee din totalul de 400 de muzee din ţară, 3 centre culturale, 19 instituţii de spectacol, 4 întreprinderi publice, 9 alte instituţii publice şi 42 de Direcţii Judeţene de Cultură.
Bilanţul prezentat de ministru nu diferă mult de cel prezentat în urmă cu trei luni.
„Cuvântul care defineşte cel mai bine situaţia pe care am găsit-o la preluarea mandatului a fost «blocaje». Am reuşit să deblochez Ansamblul conacului Brătianu - Vila Florica (devenit Muzeul Naţional «Brătianu», n.r.), dosarul Roşia Montană - am reluat procedura de a o înscrie în lista patrimoniului mondial Unesco şi am demarat realizarea planului urbanistic general, un pas absolut necesar, situaţia Muzeului Naţional «Constantin Brâncuşi», acceptarea donaţiei Casa Vârnav Liteanu şi organizarea Zilei Culturii Naţionale”.
Gheorghiu a subliniat că a simţit „în permanenţă” sprijinul prim-ministrului Ludovic Orban. „M-am gândit că poate alţi miniştri ai Culturii au fost mai puţin băgaţi în seamă de premierii de la acea vreme”.
Ministerul Culturii a semnat 31 de contracte în valoare de 19,5 milioane de euro, finanţare nerambursabilă aferentă proiectelor depuse în programul Ro-Cultura, finanţat prin granturile SEE 2014 - 2021, a mai precizat ministrul. El a punctat şi alocarea creditellor de angajament (97,5 milioane de lei) şi creditelor bugetare (12,5 milioane de lei) pentru investiţii realizate în cazul proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii.
„În loc să cartografiem fundul mării, cum au făcut alte ţări, am declarat, la pachet, întreg litoralul românesc zonă de patrimoniu, ceea ce îngreunează foarte multe activităţile de acolo. România va exploata gaze în Marea Neagră, cu atât mai stringentă devine această nevoie de a cartografia platforma continentală a Mării Negre şi am demarat deja acest proiect. Întreaga cartografiere va dura undeva între 7 şi 10 ani, dar va fi făcută pe segmente. Noi avem cea mai mare suprafaţă compactă de litoral din lume declarată zonă de patrimoniu, lucru absolut nefiresc. Sunt elemente care trebuie identificate şi trebuie să declarăm punctual unde sunt zone de patrimoniu şi nu ce am găsit. De 30 de ani, noi am declarat întreg litoralul zonă de patrimoniu”, a explicat ministrul.
Proiectul este derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa, Direcţiile Judeţene pentru Cultură din Constanţa şi Tulcea, iar scopul final este cartografierea corectă a platformei continentale a litoralului Mării Negre.
RADEF RomâniaFilm, care se află în insolvenţă din 2016, a primit în luna septembrie a acestui an votul creditorilor privind planul de reorganizare judiciară. „În luna noiembrie vom afla decizia judecătorului. Pe româneşte, am salvat RADEF de la faliment şi a fost o muncă destul de greoaie, pentru că, pe de o parte, aveam discuţiile cu creditorii, şi a fost foarte importantă relaţionarea cu ANAF aici şi, dacă nu făceam nişte demersuri insistente, RADEF ar fi fost în faliment astăzi”.
El a trecut în revistă şi măsurile luate în contextul crizei sanitare: programul de achiziţii de artă contemporană, realizat prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană, în valoare de 2 milioane de lei, şi - a spus el - trebuie continuat an de an; reglementarea privind contravaloarea biletelor achiziţionat de public pentru spectacole ce au fost anulate din cauza pandemiei; demararea unui mecanism incipient de întocmire a registrului artiştilor din România.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
