Fondul Mondial al Monumentelor a publicat un articol despre situl istoric din zona localităţii Roşia Montană, menţionând că depunerea dosarului pentru includerea pe lista UNESCO reprezintă un pas mai aproape de a fi protejat.
”Ieri, Ministerul Culturii din România a aplicat oficial pentru ca satul Roşia Montană să fie inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, se arată pe pagina de Facebook a World Monuments Fund (Fondul Mondial al Monumentelor).
Apreciat de români şi de oameni din întreaga lume, satul Roşia Montană din Munţii Apuseni este format din clădiri care datează din secolele 18 şi 19 şi găzduieşte o comunitate diversă din punct de vedere etnic şi religios.
”Până de curând, peisajul a fost în pericol de a fi distrus complet din cauza unui proiect de exploatare minieră bazată pe cianuri”, se mai arată în anunţul publicat.
Zăcămintele bogate de aur din Munţii Apuseni au fost descoperite şi exploatate de dinainte de perioada Romană. După ce provincia Dacia a devenit parte a Imperiului Roman, exploatatorii au continuat să sape galerii folosind foc şi unelte simple, precum ciocane şi dalte. Ce a rezultat a fost una dintre cele mai extinse galerii miniere din imperiu.
După secole de exploatare, care a cunoscut o expansiune în secolul al 18-lea, sub domnia habsburgică, reţeaua a crescut tot mai mult - cu noi galerii, camere, puţuri şi canale de drenaj. La suprafaţă, drumurile, calea ferată şi cursurile de apă şi barajele completau peisajul minier, dezvoltat în decurs de mai mult de două mii de ani, potrivit wmf.org.
În centru, localitatea Roşia Montană - o aşezare mică, cu case tradiţionale. ”Roşia Montană a fost exploatată minier la scară industrială între anii 1970 şi 2006, însă peisajul a reuşit să îşi păstreze integritatea”, mai scrie Fondul Mondial al Monumentelor.
Statul român şi o companie minieră străină au încheiat un joint venture care presupunea exploatarea aurului din zonă folosind cianuri. Roşia Montană este cea mai mare mină de aur deschisă din Europa.
Patru piscuri înconjoară localitatea. Ele ar fi urmat să dispară, distrugându-se astfel aproape toate mărturiile arheologice. ”Timp de mai mulţi ani, acestui plan i s-au opus mai multe instituţii naţionale şi insternaţionale şi asociaţii profesionale, precum ICOMOS, Europa Nostra şi Academia Română”, se mai arată în articol.
În toamna lui 2013, au avut loc mai multe proteste de amploare în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, motivate fiind de grija pentru impactul asupra mediului. Ambele camere ale Parlamentului au respins apoi un proiect de lege care ar fi demarat proiectul, oferind o graţiere temporară Roşiei Montane.
În decembrie 2015, ministrul Culturii (Vlad Alexandrescu) a clasat peisajul minier pe lista monumentelor istorice categorie A. În luna februarie 2016, el a anunţat că zona va fi înscrisă în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, lucru care s-a întâmplat în octombrie 2016.
Potrivit evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte cinci dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.
Ministerul Culturii a trimis, la UNESCO, pe 4 ianuarie 2017, dosarul “Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.Din România au fost înscrise până acum pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Delta Dunării, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Maramureş, cetatea Sighişoara, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
