Expoziţia "Truth Lies Not Only in a Dream, But in Many Dreams", care prezintă lucrările a şase artişti români, se va deschide pe 5 octombrie, la galeria Eastwards Prospectus, odată cu Noaptea Albă a Galeriilor - celebrarea anuală a artei contemporane.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Galeria Eastwards Prospectus prezintă "Truth Lies Not Only in a Dream, But in Many Dreams" (5 octombrie - 24 noiembrie), o expoziţie de grup cu lucrări recente de la şase artişti contemporani: Márta Adorjáni, Michele Bressan, Norbert Costin, Andrei Nacu, Raluca Popa şi Larisa Sitar. 

Născuţi cu toţii între 1979 şi 1987, au fost martorii schimbărilor pe care le-a adus trecerea României de la o dictatură comunistă la o democraţie tânără şi şi-au început activitatea artistică în contextul internaţional făcut posibil de aceste schimbări.

Aceasta este prima lor expoziţie la Eastwards Prospectus şi, totodată, prima expoziţie de grup în care galeria decide să prezinte exclusiv artişti români.

Vernisajul show-ului va coincide cu Noaptea Albă a Galeriilor, evenimentul anual care invită publicul să facă un traseu nocturn prin oraş pentru a vizita galerii de artă începând cu ora 19.00 şi până seara târziu.

"Truth Lies Not Only in a Dream, But in Many Dreams" prezintă şase poziţii artistice aparţinând unei generaţii de artişti care şi-au început activitatea la aproape două decenii după Revoluţie”, spune curatorul Tevž Logar.

"Asta înseamnă că au fost martori ai schimbărilor din peisajul social şi politic la un nivel foarte intim în perioada maturizării şi dezvoltării lor personale. Fără îndoială, acest lucru implică un context puternic, ce defineşte într-un fel sau altul percepţia individuală asupra situaţiei din jur. Iată de ce această expoziţie nu este o expoziţie despre artişti români sau despre România postrevoluţionară, la modul general, ca parte a unui discurs adoptat de arta contemporană din anii ’90 încoace, ci este o expoziţie ce refuză să creeze o anumită naraţiune geopolitică şi preferă, în schimb, să evidenţieze poetici artistice ce dezvăluie sensibilităţi individuale faţă de schimbările din societate. Astfel, expoziţia încearcă să creeze un spaţiu de reflecţie asupra rolului schimbărilor ce au afectat modul nostru de viaţă la un nivel intim, asupra legăturilor fragile, conexiunilor trecătoare şi felului în care toate acestea pot fi înţelese acum". 

Titlul expoziţiei este un epigraf al lui Pier Paolo Pasolini la filmul său "Il fiore delle mille e una notte/ Floarea celor o mie şi una de nopţi" (1974) şi sugerează o structură complexă în care reflecţiile artiştilor asupra realităţii înconjurătoare nu sunt definite de o singură naraţiune, ci de mai multe.

"I want to raise my voice", de Marta Adorjani

Preocupată de legătoria de carte, tehnicile de imprimare şi studiul fotografiei şi al graficii, Márta Adorjáni (n. 1987) este autoarea mai multor cărţi de artist. Vizitatorii expoziţiei vor putea descoperi una dintre acestea, "I want to raise my voice", ce conţine şapte portrete. Toate reprezintă câte o figură cu un rânjet, realizată dintr-un fir subţire de cupru. Cele şapte portrete din cupru au fost imprimate pe hârtie prin gravare tradiţională, fiecare de câte zece ori. Cele zece imagini consecutive au fost modificate la fiecare pas, astfel că figura mereu în schimbare şi din ce în ce mai abstractă a fost păstrată intactă doar de construcţia structurii din cupru. După ce gravurile au fost finalizate, artista le-a adăugat şapte texte literare scurte.

Cu seria fotografică "Waiting for the drama", Michele Bressan (n. 1980) se raportează la povestea cinematografelor goale, toate în proprietatea statului, ca urme ale trecutului şi în acelaşi timp ca mărci prezente ale identităţii vizuale a României. Majoritatea acestor săli de cinema şi-au pierdut publicul în favoarea altor spaţii de divertisment sau a multiplexurilor, iar puţinele transformări prin care au trecut au conservat estetica lor originală, din anii ’70-’80. Mergând dincolo de perspectiva documentară, artistul abordează aceste imagini ca un studiu asupra formei, în care ritmul sau simpla repetiţie a unor elemente poate face lucrurile să pară mai mult decât sunt.

Focusul pe fotografie caracterizează şi practica lui Andrei Nacu (n. 1984). El foloseşte fotografia documentară, albumele de familie şi arhivele de imagini pentru a crea proiecte ce explorează zona de intersecţie dintre memoria personală şi istoria socială. Expoziţia de la Eastwards Prospectus include o asemenea lucrare, "This side of the looking glass", bazată pe un negativ alb-negru realizat de tatăl ori bunicul artistului în anii ’80.

"I always wanted to be at the center (after Peter Handke)", de Raluca Popa

Raluca Popa (n. 1979) lucrează cu desen, instalaţie, fotografie, video şi performance. În lucrarea din această expoziţie, "I always wanted to be at the center (after Peter Handke)", ea porneşte de la o piesă de teatru neconvenţională a scriitorului austriac Peter Handke, pe care autorul o numeşte „piesă pentru vorbit”. „Piesele pentru vorbit”, spunea el, „fac cunoscută lumea nu prin imagini, ci prin cuvinte (…) Ele folosesc exemple naturale de înjurare, auto-inculpare, confesiune, mărturie, interogare, justificare, eschivare, profeţie, chemare în ajutor.” Aceste forme de limbaj întâlnesc arhiva personală a artistei în lucrarea expusă.

"Truth Lies Not Only in a Dream, But in Many Dreams" va fi, de asemenea, o ocazie de a descoperi desene şi obiecte din diferite serii de lucrări ale lui Norbert Costin (n. 1984). Set-up-ul expoziţiei va juxtapune „observaţiile” artistului şi interesele lui recente faţă de percepţia celei mai fragile şi efemere materii. Publicul va deveni astfel „martor” la întâlnirile artistului cu procese naturale asupra cărora nu are control, la natura neprevăzută a obiectului găsit şi la munca analitică din atelierul artistic.

În practica ei, Larisa Sitar (n. 1984) explorează chestiuni referitoare la moştenirea culturală, valorile societăţii, identitatea naţională, memoria şi nostalgia, cu ajutorul unor medii artistice diverse: fotografie, video, instalaţie, desen, obiect. La Eastwards Prospectus ea prezintă "Untitled (fossil collection)", o colecţie de fosile reale şi false, amestecate. Cele originale sunt fosile marine din eocen, vechi de aproximativ 40 de milioane de ani, strânse de artistă de la o carieră de piatră. Cele false sunt reproduceri realizate dintr-un mix de ciment, praf de marmură şi pigmenţi. Asocierea lor se transformă într-o provocare pentru public de a distinge între real şi fals.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.