Ediţia a XIII-a a Săptămânii Haferland, care s-a încheiat aseară, a adunat în Ţara Ovăzului peste 8.000 de turişti şi localnici, dar şi sute de saşi emigraţi din România, întorşi zilele acestea acasă, care s-au bucurat de „tradiţii din vecinătate” în cadrul celor circa 50 de evenimente organizate în cele 10 localităţi deja consacrate în care are loc evenimentul: Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Roadeş, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri.
Cele mai aşteptate momente ale ediţiei din acest an au fost fuga lolelor din Agnita, drumeţia şi picnicul cultural organizate la Cetatea de refugiu Saschiz, dar şi balul tradiţional săsesc şi concertele de jazz.
Toate evenimentele au fost gândite de organizatori astfel încât fiecare dintre participanţi să găsească în program ceva pe gustul lui: concerte de orgă şi jazz, reprezentaţii de teatru pentru adulţi şi copii, spectacole de dans tradiţional, conferinţe, tururi ghidate, ateliere de meşteşuguri pentru copii şi adulţi, proiecţii de film şi nelipsitele dansuri şi concerte tradiţionale de muzică de fanfară.
Calitatea evenimentelor a fost apreciată atât de publicul larg, cât şi la nivel instituţional. Organizatorii au primit din partea guvernului federal german o insignă cu stema federală, oferită prin intermediul lui Bernd Fabritius, însărcinat al Guvernului Federal pentru problemele imigranţilor de origine germană şi minorităţi naţionale.
Deşi nu a putut lua parte la eveniment, premierul Ilie Bolojan a transmis organizatorilor un mesaj care vorbeşte despre impactul Săptămânii Haferland: „Săptămâna Haferland, pe lângă dimensiunea sa culturală, este un loc al armoniei, al respectului, al valorii pe care o oferă alteritatea. (...) La Criţ se respiră spiritul european care doboară prejudecăţi şi încurajează convieţuirea tuturor popoarelor europene în jurul aceloraşi valori: pace, solidaritate, libertate de mişcare, toleranţă, creştinism. (...) Putem afirma că evenimentul, la a XIII–a ediţie, este un model de succes al proiectelor care ţin de turismul rural”.
Săptămâna Haferland este organizată de Fundaţia M&V Schmidt în parteneriat cu Fundaţia Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, şi s-a derulat în perioada 31 iulie - 3 august. Ediţia de anul acesta a avut loc sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui Senatului României, domnul Mircea Abrudean, şi sub patronajul domnului Thorsten Frei, şeful Cancelariei Federale şi Ministru pentru Afaceri Speciale în guvernul federal german
„Încheiem cu succes încă o ediţie a Săptămânii Haferland, probabil cea mai reuşită de până acum din punctul de vedere al participării publicului, care a fost prezent în mare număr la toate evenimentele organizate aici”, a declarat Michael Schmidt, preşedintele Fundaţiei M&V Schmidt, co-organizatoarea evenimentului. „Săptămâna Haferland este deja o reuşită indiscutabilă. Afluxul constant de turişti a dus la dezvoltarea infrastructurii turistice din zonă, unde se investeşte constant în pensiuni turistice, cafenele şi ceainării, magazine de produse handmade şi produse alimentare tradiţionale. Cu Săptămâna Haferland am pus fundaţia unei poveşti de succes, la care contribuim şi noi, ca organizatori, dar şi comunitatea locală şi autorităţile”, a mai declarat Schmidt.
În filosofia restaurării patrimoniului cultural local se înscriu două noi proiecte care au fost finalizate şi prezentate publicului în acest an în Saschiz: cetatea de refugiu, respectiv orga bisericii, care sună acum la fel ca în anul în care a fost construită, 1786.
Vecinătăţile din satul săsesc, inspiraţie pentru organizatori
Tema de anul acesta a Săptămânii Haferland, „tradiţii din vecinătate”, este inspirată de felul în care funcţionau comunităţile în acest loc. Vecinătăţile saşilor se manifestau prin înţelegere şi ajutor reciproc: azi construiau şura cuiva, mâine strângeau recolta altui vecin, poimâine organizau nunta altcuiva. Se ajutau între ei cu muncă, cu carne, cu pâine.
„Dacă vorbim despre vecinătăţi ca temă majoră a acestei ediţii a Săptămânii Haferland, trebuie să vorbim despre vecinătăţile extinse, care ne leagă nu doar de cei de alături, ci şi de cei care nu mai sunt aici, ca saşii plecaţi din România. Ne rămâne nouă, aşadar, generaţiilor unei Europe fără graniţe, sarcina de a construi - şi de a reface, acolo unde este cazul - punţile dintre aceste comunităţi, inclusiv prin iniţiative ca Săptămâna Haferland, această operaţiune de redescoperire a trecutului care cu un ochi priveşte spre viitor”, a declarat Emil Hurezeanu, fost ministru al Afacerilor Externe, fost ambasador în Germania şi Austria şi co-iniţiator al evenimentului.
Învăţământul în limba germană, în atenţia Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German
Ediţia 2025 a Săptămânii Haferland a găzduit, ca în fiecare an, reuniunea anuală a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, a cărui misiune este menţinerea dialogului pe teme economice şi culturale între cele două state. La reuniune, alături de Michael Schmidt şi Emil Hurezeanu, au fost prezenţi Mircea Abrudean, preşedintele Senatului, ambasadoarea Austriei la Bucureşti, E.S. Ulla Krauss-Nussbaumer, ambasadorul Israelului la Bucureşti, E.S. Lior Ben Dor, precum şi ambasadorii României în Germania, E.S. Adriana Stănescu, în Cipru, E.S. Dan Mihalache, precum şi ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, E.S. Gabriel Bologan.
De asemenea, au mai fost prezenţi Siegfried Mureşan, vicepreşedintele grupului PPE din Parlamentul European,Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, şi Bernd Fabritius, Însărcinat special al guvernului federal de la Berlin pentru imigranţi de origine germană şi minorităţi naţionale.
Tema reuniunii din acest an a fost situaţia învăţământului în limba germană din România.
O concluzie de ansamblu a rezultat din discuţia dintre participanţii la eveniment: România se confruntă cu un deficit cronic de profesori vorbitori nativi pentru şcolile cu predare în limba germană din ţară, în ciuda unei cereri în creştere, graţie calităţii învăţământului german din România.
În acest sens, E.S. Krauss-Nussbaumer a evocat posibilitatea finanţării prin programul european Erasmus de mobilitate academică. De asemenea, Fabritius a amintit de existenţa unui program finanţat de guvernul federal german, cu un buget anual de aproximativ 1,2 milioane de euro, pentru cei aproximativ 950 de profesori de limbă germană din România, buget care însă a fost redus şi care, potrivit domniei sale, ar trebui majorat la nivelul din anii anteriori.
Potrivit E.S. Adriana Stănescu, aproximativ 23.000 de elevi din România studiază în prezent în şcolile cu limba de predare germană, raportat la o populaţie totală a etnicilor germani de circa 25.000 de persoane. Astfel, ponderea elevilor etnici români care învaţă la aceste şcoli este de circa 80%-90%, inclusiv în vechi comunităţi săseşti precum Sighişoara, potrivit primarului localităţii Ioan-Iulian Sârbu.
Alte intervenţii au evocat iniţiative locale. Werner Braun, preşedintele Clubului Economic Braşov, a vorbit despre una dintre cele mai importante resurse ale României, respectiv elevii din mediul rural, şi despre modelul de succes al învăţământului dual din Germania - un adevărat motor al economiei germane. Astfel, Şcoala Profesională Germană Kronstadt, un proiect local de succes al Clubului, înregistrează, potrivit lui Braun, o rată de angajare post-absolvire de 97%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
