A doua ediţie a Festivalului Aici a stat (8-18 octombrie) cuprinde şapte evenimente (recitaluri, serate culturale, o expoziţie, un colocviu şi două tururi ghidate, desfăşurate în unele dintre cele mai valoroase spaţii de patrimoniu ale Capitalei: Ateneul Român, Palatul Suţu, Muzeul Theodor Aman, Galeria Madrigal şi Muzeul Naţional al Literaturii Române), care vor recompune universul Cellei Delavrancea, personalitate căreia îi este dedicat evenimentul, anunţă organizatorii.
Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul Aici a stat, Instagram şi Facebook. Bilete, pe site-ul eventbook: https://eventbook.ro/festival/festivalul-aici-a-stat.
Ediţia din acest an a festivalului Aici a stat marchează 80 de ani de la debutul literar al Cellei Delavrancea, prin volumul de nuvele "Vraja", şi 35 de ani de la trecerea sa în eternitate, propunând o incursiune în universul artistic şi intelectual al acesteia, prin muzică clasică, documente de arhivă, lecturi şi dialog interdisciplinar.
Festivalul reuneşte artişti români şi internaţionali invitaţi special pentru această ediţie. Astfel, pianista Alexandra Silocea, stabilită la Viena şi prezentă constant pe scene şi în instituţii culturale europene de prestigiu, va susţine un recital la Ateneul Român alături de violonistul austriac Johannes Fleischmann, un muzician cu profunzime expresivă, comunicare muzicală puternică şi un simţ rafinat al stilului, onorând cei 270 de ani de la naşterea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Programul este completat de recitalul susţinut de tânăra pianistă Anastasia Maria Barbu, finalistă a competiţiei BBC Radio Scotland Young Classical Musician of the Year într-un duo alături de actriţa Natalia Cebanu, care va interpreta fragmente din amintirile Cellei Delavrancea.
Programul festivalului include şi două tururi ghidate dedicate locurilor legate de viaţa Cellei Delavrancea, un colocviu şi o expoziţie despre opera şi personalitatea sa, o serată organizată de Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial şi un eveniment realizat împreună cu Cantus Mundi, dedicat publicului tânăr.
"Am înţeles, în cei opt ani de când documentăm patrimoniul Bucureştiului şi îi aducem poveştile mai aproape de public, cât de important este să vorbim despre oraş şi despre clădiri prin oamenii care le-au locuit şi prin memoria pe care aceştia au lăsat-o în urmă. Festivalul Aici a stat continuă această direcţie, iar ediţia din 2026 recompune, prin muzică, literatură şi patrimoniu, universul uneia dintre cele mai fascinante personalităţi ale culturii române: Cella Delavrancea", declară Ana Rubeli, fondatoarea Asociaţiei Culturale Aici a stat.
Cine a fost Cella Delavrancea
Cella Delavrancea (1887-1991), a fost una dintre figurile singulare ale culturii române a secolului XX, o personalitate aflată la întâlnirea dintre muzică, literatură şi marile cercuri intelectuale ale epocii sale. Pianistă, scriitoare, profesoară şi memorialistă, a traversat mai bine de un secol de istorie, păstrând şi transmiţând memoria unei lumi culturale pe care a cunoscut-o din interior. Fiică a scriitorului şi omului politic Barbu Ştefănescu Delavrancea şi a pianistei Mariei Lupaşcu, Cella a crescut într-o casă frecventată de personalităţi ale culturii române. Muzica a intrat foarte devreme în viaţa ei, iar formarea începută la Bucureşti a continuat la Paris.
Cariera sa de pianistă avea să o aducă pe marile scene şi în apropierea unor muzicieni excepţionali ai timpului. A susţinut recitaluri alături de George Enescu, iar mai târziu a devenit ea însăşi profesoară (inclusiv profesoara Silviei Şerbescu).
Biografia Cellei Delavrancea se suprapune însă peste o extraordinară istorie a întâlnirilor. L-a cunoscut încă din copilărie pe I.L. Caragiale, care a spus despre ea că este "un copil minune", a fost apropiată de Constantin Brâncuşi, s-a aflat în preajma Reginei Maria şi a cunoscut artişti, scriitori, muzicieni şi intelectuali care aveau să definească secolul XX.
Cella Delavrancea nu a fost doar interpretă, ci şi scriitoare şi memorialistă. A debutat în presa literară în 1929 în Bilete de papagal, revista lui Tudor Arghezi, şi a publicat proză, cronici muzicale, eseuri şi volume memorialistice. Printre volumele importate sunt Vraja, Arpegii în ton major, Mozaic în timp, Trepte muzicale sau Dintr-un secol de viaţă, muzica şi literatura se întâlnesc într-o formă aparte de recuperare a memoriei.
În decembrie 1987, când a împlinit 100 de ani, la Ateneul Român a fost organizat un concert aniversar şi Cella Delavrancea s-a aşezat ea însăşi la pian, cântând alături de Dan Grigore. A fost prima pianistă din cultura română care şi-a sărbătorit centenarul printr-un asemenea concert.
Medikatv.ro
