Expoziţia „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere” va fi deschisă din 6 aprilie în sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Vernisajul va avea loc la ora 11:00, în prezenţa lui Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, şi a lui Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române. Vor lua cuvântul şi stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ, şi prof. ing. Nicolae Şt. Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii Academiei.

Expoziţia, curatoriată de Gabriela Dumitrescu, constituie o sinteză retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie şi cultură pe care Mănăstirea Voroneţ, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, i-a reprezentat pentru Ţara Moldovei. Documentele expuse demonstrează dubla misiune asumată de mănăstire de-a lungul timpului, cea culturală şi cea educativă, aici funcţionând, secole întregi, o adevărată şcoală de caligrafi, miniaturişti şi traducători din limbile greacă şi slavonă.

Vizitatorii vor avea ocazia să vadă vechi manuscrise copiate sau redactate la Mănăstirea Voroneţ, precum Sfântul Efrem Sirul, Cuvântări, manuscris slavonesc de la 1550, realizat de Ioan Călugărul, cumpărat şi donat Academiei Române de Nicolae Iorga, zeci de documente emise de domnitorii Moldovei Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Ioan Vodă cel Cumplit, Petru Şchiopu, Alexandru Mavrocordat, Antioh Cantemir, Mihai Racoviţă. Documentele reprezintă acte de danie, întăriri de moşii, scutiri, cărţi de învoială sau scrisori adresate de călugării Mănăstirii Voroneţ marilor boieri moldoveni. Între exponate se află, de asemenea, celebrul Codice Voroneţean (Noul Testament din secolul al XVI-lea), dăruit Academiei Române în anul 1883 de Ion G. Sbiera, şi Psaltirea voroneţeană dăruită Academiei Române de Dimitrie A. Sturdza. Pe simeze vor fi expuse fotografii reprezentative ale celebrei fresce care împodobeşte Biserica „Sfântul Gheorghe“ a Mănăstirii Voroneţ, supranumită şi „Capela Sixtină a Răsăritului“, monument de artă medievală cu valoare de simbol şi putere de exemplu iconografic pentru întreaga pictură murală postbizantină.

Ctitorie a Voievodului Ştefan cel Mare, edificată în 1488, în numai trei luni şi trei săptămâni (din 26 mai până la 14 septembrie), Biserica Mănăstirii Voroneţ a constituit nucleul celui mai important centru de spiritualitate, credinţă şi cultură românească al Moldovei vreme de peste trei secole. După anexarea părţii de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic, Mănăstirea Voroneţ este desfiinţată în anul 1785, împreună cu alte 22 de mănăstiri. Odată cu Unirea din 1918, Biserica şi Mănăstirea au fost declarate „monument istoric“, prin legea pentru conservarea şi restaurarea patrimoniului  din iulie 1919. În aprilie 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînfiinţarea Mănăstirii de la Voroneţ, ca mănăstire de călugăriţe.

Expoziţia organizată de Biblioteca Academiei Române va rămâne deschisă până pe 16 aprilie 2021 şi va putea fi vizitată în intervalul orar 10:00 - 14:00, cu programare la 021.212.82.85 sau la adresa directie@biblacad.ro.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.