Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere îi aduce un omagiu poetului Emil Brumaru, care a murit pe 5 ianuarie 2019, la Iaşi, printr-o expoziţie de desen şi pictură inspirată de scrierile lui şi printr-un maraton de lecturi la care vor participa 69 de autori şi profesionişti din industrie, între care Matei Vişniec, finlandezul Sjón şi bosniacul Faruk Šehić.
Expoziţia „Scrisori către Julien Ospitalierul”, ce poate fi vizitată la Casa FILIT, a fost organizată de Dragoş Pătraşcu, artist şi profesor la Universitatea de Arte din Iaşi. În opinia lui, erotismul trebuie privit ca fapt cultural, plecând de la sentimentul natural al iubirii.
Invitaţii lui în expoziţie sunt artişti consacraţi şi aflaţi în curs de definitivare stilistică: Sorin Ilfoveanu, Suzana Dan, Dan Erceanu, Raluca Demetrescu, Anca Boeriu, Adriana Lucaciu, Andra Bădulescu, Joela Vişniec, Laura Baiu, Nelu Pascu, Flavio Galletti, Felix Aftene şi Ramona Biciuşcă, între alţii.
Ei nu au ilustrat versurile lui Brumaru, ci au arătat cum rezonează cu poezia lui.
Vineri noapte, de la ora 23.00, în acelaşi spaţiu va avea loc un maraton de lecturi „In Memoriam Emil Brumaru”. Vor participa 69 de personalităţi, între care Liviu Antonesei, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Dan Coman, Viorel Ilişoi, Angela Marinescu, Robert Şerban, Gabrille Tuloup şi Gelu Vlaşin.
Evenimentul este programat să durezepână la ora 04.00, iar accesul este gratuit.
Considerat „un poet superb pe măsura spiritului şi caracterului său" şi întruchiparea „libertăţii insurgente a poeziei", Emil Brumaru a fost apreciat şi îndrăgit, deopotrivă, de scriitori şi cititori.
Emil Brumaru s-a născut pe 1 ianuarie 1939, în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (azi în Republica Moldova). A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Iaşi, pe care le-a absolvit în 1963. În perioada 1963 - 1975, a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava.
S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983-1989) şi redactor (1990-1996) la revista ieşeană Convorbiri literare.
A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi, editorial, în 1970. În acelaşi an a lansat două volume de poezie, „Versuri" (premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi „Detectivul Arthur".
Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia şi SUA.
A avut rubrici în România literară, Ziarul de Iaşi, Cronica, Plai cu boi, Suplimentul de cultură. A obţinut numeroase distincţii, printre care Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu", în 2001, şi Premiul „Gheorghe Crăciun", acordat de revista Observator Cultural, în 2011.
În 2018, Emil Brumaru a fost recompensat cu Premiul Naţional pentru Poezie „Lucian Blaga".
A scris printre altele „Adio, Robinson Crusoe" (1978), „Dulapul îndrăgostit" (1980), „Ruina unui samovar" (1983), „Dintr-o scorbură de morcov" (1998), „Poeme alese. 1959-1998" (2003), „Opera poetică" (2003, 2005 - ed. revăzută şi adăugită), „Fluturii din pandişpan" (2003), „Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu" (2004), „Infernala comedie" (2005), „Submarinul erotic" (2005), „Dumnezeu se uită la noi cu binoclul" (2006), „Cântece de adolescent" (2007), „Poveşti erotice româneşti" (volum colectiv, 2007), „Ne logodim cu un inel de iarbă" (carte-obiect, 2008), „Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei..." (2008, 2012 - ed. adăugită), „Opere I. Julien Ospitalierul" (2009), „Opere II. Submarinul erotic" (2009), „Opere III. Cerşetorul de cafea" (2012) şi „Rezervaţia de îngeri" (2013).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
