Lansarea romanului "Golem" de Gustav Meyrink, una dintre cele mai recente apariţii din colecţia Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M, va avea loc sâmbătă, de la ora 12.00, la la Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României (str. Izvor 2-4). Cartea a fost reeditată într-o ediţie grafică specială ce include 19 litografii de Ştefan Câlţia, însoţite de o convorbire cu acesta şi o amplă prefaţă semnată de Bogdan-Alexandru Stănescu.
La eveniment vor lua parte: pictorul Ştefan Câlţia, scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu - coordonatorul colecţiei Anansi. World Fiction, Matei Câlţia - galerist la Galeria Posibilă şi Cătălin Davidescu - critic de artă şi curator, alături de Alexandra Manole, al expoziţiei „Ştefan Câlţia. Însemnări dintr-un timp trăit”.
Lansarea romanului lui Gustav Meyrink va urmată de un tur ghidat al Muzeului Naţional de Artă Contemporană al României. Accesul la eveniment este liber.
Scris între 1907 şi 1914 şi publicat pentru prima dată în foileton din decembrie 1913 până în august 1914 în revista Die Weißen Blätter, "Golemul" a fost publicat în formă de carte în 1915 de Kurt Wolff, Leipzig. Este primul roman al lui Meyrink, o carte cu un enorm succes de piaţă: a vândut mai bine de 200.000 de exemplare, doar în 1915.
Considerat una dintre cele mai captivante şi uluitoare proze fantastice publicate vreodată, romanul lui Gustav Meyrink a stat la baza unor adaptări cinematografice, precum filmul cu acelaşi nume, regizat de Piotr Szulkin în 1979 şi lansat în 1980, şi a filmului pentru televiziune omonim, în regia lui Jean Kerchbron (1967). "Golem" a fost adaptat şi pentru teatru, de Daniel Flint, şi a avut premiera mondială în 2013.
„Golemul... e pământul cu toate frământările lui, cu putreziciunea lui, cu energia lui, cu rădăcinile copacilor. Dar el nu merge fără piatra înfiptă în frunte, fără ea nu poate pleca, nu se mişcă. Însăşi materia îşi revendică dreptul de a fi frumoasă, de a fi recunoscută ca frumoasă”, mărturiseşte pictorul Ştefan Câlţia.
„Atât Golemul lui Meyrink, cât şi cel al lui Câlţia sunt expresia unei «cutremurări în faţa avalanşei implacabile a unui viitor ameninţător». Ambele «produse» artistice se ivesc din groaza faţă de accelerarea schimbării şi de premoniţia unui Rău «definitiv» ce va să vină. Golemul este spiritul istoric al unei comunităţi tradiţionale, un păstrător al ordinii, un poliţist mistic, aşa cum litografiile lui Ştefan Câlţia sunt construcţii verticale aşezate pe umerii simbolului, de cele mai multe ori medieval. De aici decurge şi plăcerea artistului de a imagina şi interpreta «lumea răsturnată», cea a saturnaliilor unui sfârşit de secol ce-şi aşteaptă cuminte pieirea”, notează Bogdan-Alexandru Stănescu în prefaţa cărţii.
La mai bine de un secol de la prima sa publicare, "Golemul" rezistă ca unul dintre cele mai importante romane fantastice moderne, scris de un autor a cărui viaţă a fost aproape la fel de fantastică ca şi ficţiunea sa.
Ediţia în limba română a romanului apare în traducerea din limba germană a Ginei Argintescu-Amza.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
