Muzeul Naţional de Istorie a României a anunţat că dosarul Limes Dacicus, rezultat al activităţii desfăşurate în cadrul Programului Naţional LIMES, finanţat de Ministerul Culturii, a fost înaintat la UNESCO pe 31 ianuarie 2023.
Limesul Dacic, cel mai lung sector de frontieră terestră romană din Europa, a devenit de-a lungul existenţei provinciei un sistem defensiv foarte complex, cu caracter de unicat. În pofida complexităţii sale aparte şi a volumului foarte mare de muncă, consorţiul format în cadrul programului naţional LIMES a dus la bun sfârşit o misiune pe care mulţi o considerau imposibilă.
Echipa coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a României, formată din specialişti ai instituţiei noastre, alături de specialişti de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti, a pregătit documentaţia necesară pentru 27 dintre cele 80 castre incluse în dosar, reprezentând un traseu de aproximativ 900 km, începând de la Drobeta până la Sucidava, apoi de-a lungul râului Oltului, de la vărsarea acestuia în Dunăre şi până la Hoghiz, incluzând şi aşa-numita linie transalutană, de la Râşnov până la Dunăre.
O parte dintre siturile documentate nu au fost incluse în dosarul de nominalizare întrucât nu îndeplineau condiţiile UNESCO, dar au fost prezentate şi publicate în rapoarte extinse fundamentate pe cercetarea desfăşurată în cadrul programului. Realizarea acestei documentaţii a fost o excelentă oportunitate de a acumula informaţii noi despre frontierele romane şi despre civilizaţia romană în general, publicate în special în revista instituţiei noastre, Cercetări Arheologice, fapt care a dus la un salt spectaculos al cunoştinţelor noastre în acest domeniu. Aceste date se regăsesc, de asemenea, în multe alte studii şi comunicări realizate de membrii echipei coordonate de MNIR.
În vederea pregătirii dosarului dunărean, demers realizat în paralel în cadrul programului, a fost documentate tronsonul dobrogean 400 Km, cuprins între Durostorum şi Dunavăţu de Sus, incluzând până acum 25 castre şi alte instalaţii conexe. Pe teritoriul Munteniei au fost documentate 12 avanposturi (castre şi fortificaţii temporare), care vor face parte din dosarul dunărean.
Urmează o perioadă de evaluare de către specialiştii UNESCO, punerea în deplin acord dintre autorităţile centrale cu cele locale şi finalizarea cercetării unor situri, mai puţin investigate în trecut.
În paralel, potrivit reglementărilor Programului Naţional Limes, echipa coordonată MNIR va finaliza documentarea cercetării întregului sector dunărean, care va constitui obiectul altul dosar pe care România şi-a propus să-l depună la UNESCO.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
