Jorge Mario Bergoglio, fost tehnician chimist, profesor de filozofie şi literatură, de şase ani Suveran Pontif, se va afla timp de trei zile România, a treia ţară majoritar ortodoxă din estul Europei pe care Papa Francisc o vizitează. Apreciat deopotrivă de conservatori şi reformişti, este primul latino-american care conduce Biserica Catolică şi, de asemenea, primul iezuit.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI DOCUMENTAR. Şapte episcopi greco-catolici, beatificaţi de Papa Francisc la Blaj CITEȘTE ȘI Scaunul papal folosit la Sfânta Liturghie din Bucureşti, construit la Reghin CITEȘTE ȘI Veşmintele pe care Papa Francisc le va purta la Bucureşti şi Şumuleu Ciuc, create special. Două papamobile, aduse de la Vatican

Vizita în România va fi a 30-a călătorie apostolică internaţională a Papei Francisc, cel de-a 266-lea Suveran Pontif.

Născut pe 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio a obţinut licenţa ca tehnician chimist, apoi a ales calea preoţiei, intrând în seminarul diecezan.

Şi-a completat studiile umaniste în Chile, iar în 1963, după ce s-a întors în Argentina, şi-a susţinut licenţa în filozofie la Colegiul San José din San Miguel.

Între anii 1964 şi 1965, a fost profesor de literatură şi psihologie la colegiul „Inmaculada” din Santa Fé, iar în 1966 a predat aceleaşi discipline la Colegiul „del Salvador” din Buenos Aires. Din 1967 până în 1970 a studiat teologia şi a susţinut licenţa la Colegiul San José.

A fost hirotonit preot în 1969. A fost episcop între anii 1992 - 2001, şi cardinal, creat de Papa Ioan Paul II, din 2001 până în 2013.

A fost ales Suveran Pontif al Bisericii Catolice pe 13 martie 2013.

A ales numele Francisc în onoarea Sfântului Francisc de Assisi, cunoscut pentru acţiuni de caritate şi dragostea pentru animale. 

Papa Francisc este primul latino-american care conduce Biserica Catolică şi, de asemenea, primul iezuit. Fostul cardinal din Buenos Aires a fost, iniţial, considerat o alegere nepotrivită pentru acest rol, când a fost propus să ocupe locul lui Benedict al XVI, care s-a retras din funcţie în 2013.

Iezuit înseamnă, în primul rând, un călugăr din ordinul religios catolic Societatea lui Isus (în latină, Societas Jesu), întemeiat de Sfântul Ignaţiu de Loyola, în anul 1540. Cartea „Exerciţiilor spirituale”, opera principală a Sfântului Ignaţiu, reprezintă atât fundamentul Ordinului iezuit, cât şi liniile directoare ale spiritualităţii distincte prin care Societatea lui Isus a dat lumii sfinţi, martiri, misionari, savanţi, cercetători, autori spirituali şi îndrumători de suflete.

Considerat ortodox în chestiuni legate de sex şi avort, dar liberal privind dreptatea socială, învestirea sa a fost bine primită deopotrivă de conservatori şi de reformişti.

În 2013, Papa Francisc a fost desemnat de revista Time drept personalitatea anului.

La o întâlnire cu jurnaliştii, în martie 2013, Sanctitatea Sa a spus: „Cât mi-ar plăcea o Biserică săracă şi pentru săraci!”. 

„Oamenii mei sunt săraci, iar eu sunt unul de-al lor”, a afirmat odată pentru a explica alegerea sa de a locui într-un apartament şi de a-şi pregăti singur cina. Preoţilor săi le-a vorbit mereu despre milostivire, curaj în apostolat şi uşi deschise pentru toţi. Lucrul cel mai rău care ar putea să se întâmple în Biserică, a explicat el în unele circumstanţe, „este ceea ce de Lubac numeşte mondenitate spirituală”, care înseamnă „să te pui în centru pe tine însuţi”.

Papa Francisc a rămas implicat în era modernă şi vorbeşte deschis despre evenimentele din lume şi problemele curente.

În 2016, potrivit unui sondaj de opinie realizat de WIN/Gallup International, era mai popular decât orice alt lider al lumii, inclusiv în România, unde Suveranul Pontif beneficiază de un capital de simpatie declarat de peste 65% dintre cetăţeni.

Contul lui de Instagram, lansat pe 19 martie 2016, dată care marca trei ani de la prima slujbă susţinută în calitatea sa de pontif (19 martie 2013), are în prezent peste 6,1 de urmăritori. Cel de Twitter, lansat în 2012, când Benedict XVI era papă, are puţin peste 18 milioane de urmăritori.

„Fiecare creatură are o funcţie, niciuna nu este inutilă. Întreg universul vorbeşte limba dragostei lui Dumnezeu, a afecţiunii Lui fără margini: sol, apă, munţi, totul este grija lui Dumnezeu”, este unul dintre mesajele Papei Francisc.

Cineastul german Wim Wenders a lansat în 2018 „Pope Francis: A Man of His Word”, o călătorie personală, şi mai puţin un documentar, evidenţiind cuvintele Sanctităţii Sale adresate celor în nevoie.

În 2017, a acceptat să devină membru de onoare al Academiei Române.

În luna noiembrie a anului următor, i-a primit pe episcopii romano-catolici şi greco-catolici români la Vatican, în cadrul vizitei ad limina Apostolorum.

Călătorii apostolice în 42 de ţări

În şase ani de pontificat, a făcut 28 de călătorii apostolice în 42 de ţări. A convocat trei sinoade (despre familie şi tineri) şi o întâlnire sinodală pe tema protecţia minorilor, potrivit site-ului papalabuucresti.ro.

A scris două scrisori enciclice: Lumen Fidei („Lumina credinţei”, 2013) – despre credinţă; Laudato Si’ („Fii lăudat”, 2015) – despre grija faţă de Pământ, casa noastră comună; patru exortaţii apostolice: Evangelii gaudium („Bucuria Evangheliei”, 2014) – despre vestirea Evangheliei în lumea actuală; Amoris laetitia („Bucuria iubirii”, 2017) – despre iubirea în familie; Gaudete et exsultate („Bucuraţi-vă şi tresăltaţi de veselie”, 2018) – despre chemarea la sfinţenie în lumea contemporană; Christus vivit („Cristos este viu”, 2019) – despre tineri, credinţă şi discernământ vocaţional.

În iulie 2013, a întreprins prima vizită în calitate de papă – în insula Lampedusa (Italia), unde s-a rugat pentru imigranţii ilegal care s-au înecat în încercarea de a ajunge în Europa.

Papa Francisc a ajuns între altele, în Brazilia (2013), vizită în timpul căreia a ţinut o slujbă pe plaja Copacabana, la care au participat peste 3,5 milioane de persoane, în Israel, Palestina şi Iordania, în 2014,  în Coreea de Sud şi Turcia, în acelaşi an, în Filipine, Bosnia şi Herţegovina, SUA, Kenya, Uganda şi republica Centrafricană, în 2015, în Grecia, în 2016, în Egipt, Myanmar şi Bangladesh, în 2017, iar în 2019 a fost în Emiratele Arabe Unite şi în Marcoc.

Vizita întreprinsă, la începutul lunii mai, în Bulgaria şi Macedonia de Nord a fost a 28-a pentru Sfântul Părinte şi a 11-a în Europa.

România este a treia ţară majoritar ortodoxă din estul Europei pe care Papa Francisc o vizitează.

Potrivit ultimelor estimări ale Vaticanului, comunitatea greco-catolică din ţara noastră însumează 500.000 de persoane.

Anul acesta Suveranul Pontif urmează să ajungă în Mozambic, Madagascar şi Mauritius, apoi, în Japonia.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.