Oamenii de ştiinţă au făcut un nou pas spre rezolvarea unui mister îndelungat cu o nouă unealtă care ar putea permite o comparaţie mai precisă între ADN-ul oamenilor moderni şi cel al strămoşilor noştri dipăruţi.
Doar 7% din genomul nostru este împărtăşit exclusiv cu alţi oameni şi nu este împărtăşit de strămoşii primitivi, potrivit unui studiu publicat vineri în Science Advances.
„Este un procent destul de scăzut”, a spus Nathan Schaefer, biolog la Universitatea California şi co-autor al articolului. „Acest tip de descoperire este motivul pentru care cercetărorii se îndepărtează de ideea că noi, oamenii, suntem atât de diferiţi de oamenii de Neanderthal”.
Cercetarea este bazată pe ADN extras din fosile ale oamenilor de Neanderthal şi de Denisova, din urmă cu aproximativ 40.000 - 50.000 de ani, precum şi de la 279 de oameni moderni din întreaga lume.
Oamenii de ştiinţă ştiu deja că omul modern împărtăşeşte o parte din ADN cu omul de Neanderthal, dar diferiţi oameni au în comun părţi diferite ale genomului.
Un obiectiv al noii cercetări a fost să identifice genele care sunt exclusive oamenilor moderni.
Este o problemă statistică dificilă şi cercetătătorii „au dezvoltat o unealtă valoroasă care ia în calcul informaţiile lipsă din genoamele străvechi”, a declarat John Hawks, paleoantropolog la Universitatea Wisconsin, care a fost implicat în studiu.
Cercetătorii au mai descoperit că şi o mică fracşiune a genomului nostru - doar 1,5% - este unic speciei noastre şi împărtăşit de toţi oamenii care trăiesc astăzi. Aceste porţiuni mici de ADN ar putea conţine cele mai importante indicii legat de ceea ce separă cu adevărat oamenii moderni.
„Putem spune că aceste regiuni ale genomului sunt puternic îmbogăţite pentru gene care au legătură cu dezvoltarea neuronală şi funcţionarea creierului”, a explicat Richard Green, biolog la Unievrsitatea California, co-autor al lucrării.
În 2010, Green a ajutat la producerea primei secvenţe schiţate a genomului Neandertalian. Patru ani mai târziu, geneticianul Joshua Akey a fost co-autor al lucrării care a arătat că oamenii moderni duc nişte rămăşite din ADN-ul omului de Neanderthal. De atunci, cercetătorii au continuat să perfecţioneze tehnici de extracţie şi analiză a materialului genetic de la fosile.
„Unelte mai bune ne permit să adresăm întrebări mult mai detaliate despre istoria şi evoluţia oamenilor”, a mai spus Akey, care acum profesează la Princeton şi care nu a fost implicat în noua cercetare. El a lăudat metodologia folosită pentru noul studiu.
Pe de altă parte, Alan Templeton, specialist în genetica populaţiei la Universitatea Washington din St Louis, a pus la îndoială ipoteza autorilor că schimbări în genomul uman sunt distribuite aleatoriu şi nu grupate în jurul anumitor puncte din interiorul genomului.
Descoperirea subliniază că „suntem de fapt o specie foarte tânără”, a spus Akey. „Nu cu mult înainte, împărţeam planeta cu alte genealogii umane”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
