Directorul Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, Dragoş Neamu, critică iniţiativa Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) de a înfiinţa Administraţia Patrimoniului Cultural Bucureşti, el declarând pentru Agenţia de presă News.ro că ar fi o entitate ”abstractă” din care ar face parte Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Centrul Cultural Palatele Brancoveneşti Mogoşoaia şi Biblioteca Metropolitană, prin care cele patru instituţii, cu identităţi diferite, vor avea probleme în atragerea de fonduri.
”Sunt absolut caraghioşi. Tipul ăsta de entitate este atât de abstractă încât este rar trecută între capitolele de beneficiari la fondurile europene sau fondurile naţionale. Adică ei nu se vor regăsi, de exemplu, pentru Europa Creativă, în pachetul de beneficiari. Este o entitate care va fi un fel de departament al Primăriei, ori instituţiile publice de genul ăsta nu sunt eligibile la programele europene, de finanţare în domeniul educaţiei şi al culturii şi al ştiinţei şi cercetării. Practic, însumează patru entităţi într-una singură. Dacă fiecare ar aplica ar avea şanse mai mari decât una singură, care aplică în numele tuturor, şi poate să nu propună un proiect inspirat. Este total anapoda. Este o logică total inversă şi nu ştiu pe ce se bazează ei şi ce calcule şi-au făcut când au crezut că facilitează, dimpotrivă, accesul la finanţare”, a spus Dragoş Neamu pentru News.ro.
El a explicat că nu este posibilă realizarea unui plan de acţiune unitar şi coerent pentru patru organizaţii diferite, cu structuri, gândiri şi nevoi diferite.
”Primăria încearcă să facă o mare greşeală. Nu îi suspectez de reavoinţă, pur şi simplu este o decizie neinspirată, nu a fost suficient de bine documentată şi argumentată”, a adăugat Dragoş Neamu.
Directorul reţelei a spus că, totuşi, bănuieşte că demersul de înfiinţare a Administraţiei Patrimoniului Cultural Bucureşti ar putea avea o altă miză, aceea de a acorda mai multă putere unei structuri şi, implicit, conducerii acesteia.
”Eu nu neg un lucru, nu vreau să fac un proces de intenţie, nu am niciun argument. Merg pe o abordare cât se poate de logică şi venită din experienţe anterioare. O astfel de structură, odată constituită, devine destul de puternică, măcar la nivelul reprezentativităţii domeniului cultural din Bucureşti. Devenind o instituţie destul de puternică, automat managerul unic al acestei structuri devine un om foarte puternic. Devenind foarte puternic, probabil că ar servi foarte bine anumite cauze politice. Un astfel de post, câteodată, se aranjează pentru a plăti nişte datorii faţă de nişte persoane care au contribuit într-un fel sau altul pentru binele unui partid aflat la guvernare sau aflat la putere în momentul x. Eu nu am o altă logică şi o altă bănuială decât aceasta, pentru că, dacă mergem pe argumentaţiile strict tehnice, care ţin de necesitatea unui astfel de demers, ele pică una după alta”, a mai spus Dragoş Neamu.
”Altfel, mi-e foarte greu să cred că oamenii care sunt în spatele acestui proiect au putut să gândească o astfel de argumentaţie. Nu stă în picioare. Trebuie să fie ceva dincolo de asta şi nu ştim noi. Este o bănuială a mea, nu am nicio informaţie, dar pare prea ciudată o astfel de iniţiativă şi prea nepotrivită ca să nu ascundă, de fapt, nişte motive subterane la care noi nu avem acces”, a adăugat el.
Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a iniţiat o petiţie împotriva iniţiativei preluate de PMB pentru înfiinţarea Administraţiei Patrimoniului Cultural Bucureşti, luni, prin care roagă societatea civilă să ia atitudine publică şi să îi susţină demersul, întrucât cele patru instituţii muzeale implicate şi-ar putea pierde ”identitatea şi menirea”.
”Am depus această petiţie într-un mod anticipativ, ca să fim siguri că avem suficient suport din partea societăţii civile şi a comunităţii muzeale ca să preîntâmpinăm o astfel de posibilă iniţiativă. Ea poate fi reactivată. Mai mult decât atât, trebuie să dăm suficientă argumentaţie celor care au gândit iniţial, poate îi lămurim să renunţe la idee”, a spus Dragoş Neamu.
El a subliniat că, în general, orice idee de comasare a unor instituţii diferite, cu meniri, dentităţi, logici şi activităţi diferite este ”o greşeală fenomenală”.
”S-a mai încercat asta şi în alte oraşe şi nu era o comasare atât de anormală, era o comasare de muzee, măcar au acelaşi domeniu de activitate în sensul general, şi toate au căzut. Reţeaua Muzeelor mereu a intervenit şi am găsit înţelegere în faţa autorităţilor care emiteau astfel de iniţiative, argumentaţiile noastre întotdeauna au prins şi s-a renunţat la idee. Se va repeta greşeala cu comasarea dintre Operă şi Operetă, aţi văzut ce conflict a putut genera, dând un ministru jos pe nedrept şi creând acea tensiune absolut artificială”, a mai spus Neamu.
În argumentaţia din petiţie, Reţeaua Muzeelor a arătat că politicile de achiziţii publice obligatorii pentru îmbunătăţirea colecţiei unui muzeu sunt extrem de greu de pus în practică în cazul unui complex muzeal, fără a evita conflictele interne declanşate de frustrările ce pot apărea între muzeele devenite secţii şi care se pot simţi discriminate în funcţie de context şi de priorităţile de achiziţii trasate.
Un alt argument este acela că lărgirea ariei de competenţă a angajaţilor şi calitatea creşterii actului cultural vor fi serios afectate de politica de restructurare impusă de comasarea muzeelor, în contextul în care există oricum în muzeele din România o insuficienţă acută de personal care funcţionează la limita de avarie. ”Personalul ce va rezulta din urma acestei comasări va trebui să preia responsabilităţile celor disponibilizaţi, pe acelaşi pachet salarial la limita supravieţuirii, fără beneficii şi motivaţii noi şi cu sarcini din domenii profesionale pentru care nu au fost pregătiţi şi/sau atestaţi”, mai arată petiţia.
În momentul transmiterii acestei ştiri, petiţia este semnată de 97 de persoane.
Legat de iniţiativa legislativă a PMB, de înfiinţare a Administraţiei Patrimoniului Cultural Bucureşti, directorul MNLR, Ioan Cristescu, a declarat pentru News.ro că nu vede oportunitatea.
”Nu am prea înţeles argumentaţia şi nu vedem oportunitatea pentru muzeu a înfiinţării unei astfel de instituţii”, a afirmat el.
Pe 20 septembrie, consilierii generali ai Capitalei au discutat un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Administraţiei Patrimoniului Cultural Bucureşti, care va avea 69 de posturi, din care 12 de conducere, şi care va prelua şi Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic. Potrivit proiectului, instituţia va atrage fonduri şi accesa linii de finanţare din domeniul cultural şi va administra monumente de for public proprietate a municipiului Bucureşti, va organiza activităţile economice privind conservarea, restaurarea, protejarea, verificarea, evidenţa, întreţinerea, amplasarea şi punerea în valoare a monumentelor din Bucureşti.
Această autoritate, care ar urma să preia personalul şi patrimoniul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, va promova, realiza, susţine şi dezvolta evenimente şi manifestări care să susţină imaginea Capitalei ca oraş al turismului cultural. Administraţia Patrimoniului Cultural Bucureşti va avea un consiliu administrativ, un consiliu ştiinţific, 8 servicii, un birou şi trei compartimente specializate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
