"A apăra interesul public în această ţară este foarte dificil, te ciocneşti de multe ori de obstacole care în mod obişnuit nici nu ţi-ar trece prin cap că pot exista", a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, după ce a câştigat procesul cu Ordinul Arhitecţilor din România cu privire la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică "Noul MNIR".
Conform legii, aceste litigii ar fi trebuit să fie judecate în 45 de zile. MNIR s-a judecat 300 de zile, apărând la 11 înfăţişări în loc de trei.
"Nu ştiu dacă este vorba de prostie, de ticăloşie sau de toate la un loc, dar ca o persoană şi ca o instituţie care a trecut prin această situaţie, nu este uşor să protejezi interesul public de jaf şi de folosirea lui nejustificată”, a precizat Oberländer-Târnoveanu în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc joi la sediul muzeului din Calea Victoriei.
În urma concursului, organizat de Ordinului Arhitecţilor din România şi demarat pe 1 februarie 2016, sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, firma Starh din România a câştigat concursul ”Noul MNIR”, proiect prin care propunea un muzeu deschis către oraş, structurat pe nivele ale istoriei, cu noi spaţii expoziţionale. În februarie 2017, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României anula concursul internaţional de arhitectură "Noul MNIR", motivând în decizia transmisă Ordinului Arhitecţilor din România că există o neconcordanţă între cele două variante (română şi engleză) ale temei de concurs. Mai exact, în varianta în limba engleză curtea interioară apărea “acoperită total sau parţial”.
"Firma declarată câştigătoare, Starh Arhitectură, Construcţii, Design SRL, nu respecta şi nu putea să respecte nici preverile Caietului de Sarcini, dar nici una dintre hotărârile instanţei care spunea că spaţiul construit nu poate să depăşească 80%. În aceste condiţii, am anulat concursul pentru a doua oară”, a afirmat directorul.
În cadrul discuţiilor dintre cele două părţi, una dintre problemele esenţiale a fost "cum putem asigura conservarea şi securitatea pieselor expuse într-un spaţiu deschis, pentru că soluţia declarată câştigătoare prevedea realizarea unei copertine care să acopere parţial curtea interioară şi care era deschisă din patru părţi, permiţând ploilor, vântului, zăpezilor, frunzelor, porumbeilor să îşi facă efectul. Am cerut firmei să ne arate cum să facem acest lucru. Răspunsul este antologic: vara să punem sprintere cu apă, ca să răcim aerul, iar iarna să instalăm radiatoare electrice”.
După a doua anulare a concursului, potrivit lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, a urmat o nouă rundă de intervenţii în justiţie.
Managerul MNIR declară că va demara un nou concurs de proiecte.
"Va trebui să am discuţii cu noul ministru al Culturii şi cu o echipă de experţi foarte buni în ceea ce priveşte achiziţiile publice şi necesităţile unui muzeu contemporan, menţinând aceleaşi puncte din Caietul de Sarcini care au fost acceptate, aprobate de toată lumea. Gândiţi-vă că avem o problemă cu lipsa de spaţiu. Curtea aceasta este o zestre uriaşă (2.000 de metri pătraţi, n.r) unde trebuie folosită pentru a dezvolta activităţile muzeului”, a declarat pentru News.ro Ernest-Oberlander Târnoveanu.
El mai spune că va fi menţinută aceeaşi dorinţă - curtea interioară să fie acoperită. Curtea este cheia întregului proiect.
"Câştigăm un spaţiu pentru mari evenimente culturale. Şi sub această curte interioară urma să se construiască trei niveluri subterane. Prin această curte, deschisă spre toate cele patru străzi din jur (strada Poştei, Calea Victoriei, Strada Stavropoleos, Strada Franceză), care va permite accesul publicului independent în orice zonă a muzeului, va rezolva o problemă esenţială. În acest moment, dacă ai fi vrea să vezi o expoziţie, ar trebui să treci prin 30.000 de metri pătraţi, să străbaţi trei hectare”, precizează Oberländer-Târnoveanu.
Din păcate, în acest moment Muzeul nu mai are arhitecţi, mai spune directorul, şi „vom recurge la consultanţa unora din afară, o parte au fost în echipa care a evaluat proiectul şi a pregătit negocierea. Ne gândim la arhitecţi consultanţi şi din străinătate”.
Concursul va avea aceeaşi structură. "Este şi o obligaţie legală, a Uniunii Europene, să fie un proiect deschis, foarte mare. Dorim să avem parteneri o firmă sau o asociere de firme care au mai făcut muzee mari, care pot dovedi că au făcut muzee moderne, proiecte importante, şi sigur, care au capacitatea financiară şi umană de a duce la bun sfârşit un asemenea proiect. Refacerea unui muzeu care are acum 34.000 de metri pătraţi şi care ar trebui să aibă la sfârşit 46.000 de metri pătraţi înseamnă munca a câteva sute de arhitecţi, ingineri, alte persoane pe diverse specialităţi în condiţii speciale”, potrivit şefului MNIR.
Cu privire la activitatea OAR în acest conflict, Ernest Oberländer-Târnoveanu a apreciat: "Nu-i înţeleg pe conducătorii OAR, un grup profesional pe care îl respect foarte mult, de ce s-au aşezat pe o poziţie care le pune în discuţie calităţile profesionale şi morale. Aici a fost vorba de ceea ce spune legea - un fals - pe care l-au acoperit l-au apărat până în pânzele albe în detrimentul Ordinului şi al membrilor săi, pentru că arhitecţii români au fost văduviţi de nişte drepturi pe care şi le-ar fi putut câştiga printr-un concurs organizat corect".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
