Muzeul Naţional de Istorie a României a câştigat procesul cu Ordinul Arhitecţilor din România cu privire la concursul "Noul MNIR", un contract în valoare de 3,6 milioane de euro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv, prin decizia nr. 7072 din 11.12.2018, plângerea societăţii Starh Arhitectură, Construcţii, Design SRL, formulată împotriva Muzeului Naţional de Istorie a României, fiind astfel menţinută Decizia nr. 161/29.06.2018 de anulare a întregii proceduri de atribuire a contractului de achiziţie publică "Noul MNIR", se arată într-un comunicat al instituţiei muzeale. 

Procedura a privit un contract de achiziţie publică cu o valoare de peste 3,6 milioane de euro, exclusiv pentru partea de proiectare, care avea ca obiect cea de-a treia clădire ca mărime din ţară, anume sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, locul de păstrare a celei mai importante părţi a patrimoniului arheologic, numismatic şi istoric al României.

Potrivit reprezentanţilor muzeului, opinia  publică va fi permanent ţinută la curent de deciziile care vor fi luate în viitor pentru relansarea proiectului "Noul MNIR".

În februarie 2017, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, anula concursul internaţional de arhitectură "Noul MNIR", motivând în decizia transmisă Ordinului Arhitecţilor din România că există o neconcordanţă între cele două variante (română şi engleză) ale temei de concurs. 

"Domnul director a comis o gravă eroare. Decizia lui este împotriva clădirii, a patrimoniului, de a avea un muzeu care să funcţioneze. De ani buni, Bucureştiul suferă că această clădire nu poate să funcţioneze", afirma atunci Şerban Ţigănaş, preşedintele OAR pentru News.ro. 

OAR anunţa în octombrie 2017 că a câştigat procesul în cazul concursului "Noul MNIR", conducerea instituţiei muzeale fiind obligată să reia negocierea pentru contractul de atribuire cu firma de arhitectură câştigătoare. "În urma demersurilor judiciare promovate, poziţia noastră a fost, în final, corect înţeleasă, conduita noastră fiind integral validată de instanţa de judecată. Soluţia instanţei de recurs, în extras de pe portal, este următoarea: «Admite recursurile. Casează în tot sentinţa recurată şi, în rejudecare: Admite contestaţiile conexe. Anulează Decizia nr. 11/16.01.2017 emisă de pârât, prin care a fost anulată în întregime procedura de atribuire. Obligă pârâtul la reluarea procedurii de atribuire prin reluarea etapei de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare»". 

Directorul MNIR afirma atunci că va respecta hotărârea Curţii de Apel, dar rezervându-şi căile "pentru a obţine adevărul".

Concursul "Noul MNIR" a fost organizat de Ordinului Arhitecţilor din România şi demarat pe 1 februarie 2016, sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor. Jurizarea proiectelor înscrise s-a desfăşurat în perioada 28-30 iunie.

Juriu a fost alcătuit din arhitecţii Rainer Mahlamaki - Finlanda (preşedinte), Pere Riera - Spania, Dan Hanganu - România, Roisin Heneghan - Membru Juriu Uniunea Internaţională a Arhitecţilor (UIA), Oana Bogdan - Belgia, Şerban Sturdza - România,  directorul general MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu. Membrii supleanţi au fost Kim Attila şi Isa Stürm.

În concurs, dintre cele 38 de proiecte înscrise, 37 au intrat în jurizare, 18 fiind din România şi 19 din ţări precum Spania, Italia, Franţa şi Argentina.

Firma Starh din România a câştigat concursul ”Noul MNIR”, proiect prin care propunea un muzeu deschis către oraş, structurat pe nivele ale istoriei, cu noi spaţii expoziţionale, cu o curte exterioară descoperită. 

Lucrările de refacere a Muzeului Naţional de Istorie a României erau programate să înceapă în 2018, după cum declara Ernest Oberländer-Târnoveanu în luna octombrie 2016. Bugetul pentru refacerea clădirii şi a spaţiului expoziţional era estimat la 89 de milioane de euro fără TVA, iar cel pentru proiectare - de 3.640.000 de euro fără TVA. Banii ar fi fost alocaţi de Consiliul Europei, iar TVA-ul acoperit de Guvernul României, din bugetul public. 

Muzeul Naţional de Istorie a României, înfiinţat în 1970 şi inaugurat în anul 1972, funcţionează într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, construită între anii 1894-1899, pe baza planurilor arhitectului Alexandru Săvulescu.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.