Evenimentul „Dimitrie Cantemir între Orient şi Occidentˮ este organizat, vineri, de Institutul Cultural Român în Sala „Simon-Bolivarˮ a Bibliotecii Naţionale de la Berlin, în colaborare cu Ambasada României la Berlin.
Proiectul cultural „Dimitrie Cantemir între Orient şi Occidentˮ deschide seria manifestărilor din ţară şi din străinătate organizate de Institutul Cultural Român în marja „Anului cultural Dimitrie Cantemir”, prin care celebrăm, în 2023, 350 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir (1673-1723), cărturar al umanismului românesc, primul teoretician al muzicii otomane şi totodată primul membru român al Academiei de Ştiinţe de la Berlin.
În prima parte a serii vor avea loc trei intervenţii, în limba engleză, susţinute de etnomuzicologul Mehtap Demir, de prof.univ.dr. Bogdan Creţu şi de istoricul Ştefan Lemny.
În completare, ansamblul turc de muzică veche „SİPİHRˮ va interpreta, cu instrumente originale de epocă, „Colecţia muzicală Cantemirˮ/„Kantemiroğlu Kulliyat”. Din ansamblu fac parte muzicienii Özata Ayan (tambur, şeşhane, rebab), Yasemin Şehnaz Ayan (kemençe clasic), Gül Güldaş Küçükşahin (kanun), Ozan Pars (percuţie, tambur, voce) şi Enes Durceylan (percuţie, ataruh, voce).
Mehtap Demir (n. 15 iunie 1978) este conferenţiar universitar la Departamentul de Etnomuzicologie şi Folclor al Conservatorului de Stat din cadrul Universităţii Istanbul. După ce a absolvit Conservatorul de Stat de Muzică Turcă al Universităţii Tehnice Istanbul, a urmat un master în muzicologie şi un doctorat în antropologie. Domeniile sale de expertiză sunt: muzica populară turcească anatoliană, antropologia muzicii, teoriile culturale, muzică şi migraţie, identitate şi muzică. Este singura interpretă feminină din Turcia care cântă la kemane şi din voce într-un mod profesionist.
Bogdan Creţu este un reputat istoric literar. Este autorul unor studii apărute în sinteze importante din străinătate, precum antologia dedicată poeziei române moderne (Çağdaş Romanya Şiir, Istanbul, 2009), precum şi a Bibliei în literatura română (în vol. La Bible dans les littératures du monde, ed. Sylvie Parizet, Éditions du Cerf, Paris, 2016) sau cel dedicat moştenirii orientale în literatura română din secolul al XIX-lea, perioada consolidării naţionaliste a culturii moderne (Aux portes de l’Orient, and Through: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, and the ‘Oriental’ Legacy of Early Romanian Literature, în vol. Romanian Literature as World Literature, coord. Mircea Martin, Christian Moraru, Andrei Terian, New York, Bloomsbury Academic, 2017). Bogdan Creţu este, din 2013, directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi.
Ştefan Lemny este istoric şi specialist în istoria secolului al XVIII-lea şi în istoria culturii, fost cercetător la Institutul de istorie „A. D. Xenopol”, responsabil al colecţiilor de istorie pentru Europa Centrală şi de Est la Biblioteca Naţională a Franţei (Paris) şi face parte din mai multe colective de cercetare din Franţa. A publicat în România numeroase studii, între care volumele Originea şi cristalizarea ideii de patrie în cultura română (1986); Românii în secolul XVIII. O bibliografie (1988); Eminescu – sens, timp şi devenire istorică (1989); Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc (1990, carte reeditată în 2017) ş.a. În Franţa, a publicat monografiile Jean-Louis Carra: La vie d’un révolutionnaire (2000), Emmanuel Le Roy Ladurie, Une vie face à l’histoire (2018). Un volum de referinţă este Les Cantemir: l’aventure européenne d’une famille princière au XVIIIe siècle, carte apărută la Paris (2009), tradusă în română (în două ediţii succesive, 2010 şi 2013), salutată de presa de specialitate şi culturală din diferite ţări şi distinsă cu premiul „Nicolae Iorgaˮ al Academiei Române (2011). În continuarea acesteia, se înscrie lucrarea de sinteză "Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminilor europene" (în ediţie trilingvă: română, engleză şi franceză), 2019.
Özata Ayan (tambur, şeşhane, rebab) s-a născut pe 26 februarie 1970. În anul 1992 a absolvit Conservatorul de Stat, secţia Muzică Turcă din cadrul Universităţii Istanbul. În această perioadă a studiat instrumentul tambur cu coarde, a studiat practica maqam. A participat la cursuri de muzică occidentală şi armonie muzicală. A susţinut sute de concerte în ţară şi în străinătate şi a participat la numeroase evenimente muzicale ca interpret tambur cu coarde în cadrul Ansamblului de muzică istorică turcă Istanbul-Republica Turcia – prestigiosul ansamblu al Ministerul Culturii şi Turismului, al cărui membru este din 1991.
Yasemin Şehnaz Ayan (kemençe clasic) a început să studieze flautul încă din şcoala primară, luând în paralel lecţii de solfegiu pentru muzică occidentală de la Ümit Erte. În 1981 a început cursurile Conservatorului de Stat, secţia Muzică Turcă, departamentul instrumente cu corzi din cadrul Universităţii İstanbul, unde a studiat kemençe. În 1991, imediat după absolvire, şi-a continuat studiile postuniversitare la Institutul de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii İstanbul. A făcut parte din diferite orchestre şcolare, a fost membru al ansamblului muzical Kubbealtı, membru al Fundaţiei Türk Dünyası Araştırmaları şi a făcut parte din Corul Universitar aflat sub conducerea lui Süheylâ Altmışdört. A participat la diverse concerte şi festivaluri organizate atât în Turcia cât şi în ţări precum Belgia, Singapore, Australia şi Franţa. În anul 1989 a devenit membru al Corului Prezidenţial.
Gül Güldaş Küçükşahin (kanun) s-a născut în Çanakkale în anul 1974. A urmat şcoala primară Nilüfer Hatun din Istanbul, apoi şi-a continuat studiile gimnaziale, liceale şi universitare la Conservatorul de stat, Departamentul de Educaţie Muzicală pentru instrumente (kanun), secţia muzică turcă din cadrul Universitatii Istanbul. În cei 10 ani de studii, a participat la concertele susţinute de Ansambul de Muzică Kubbealtı, Universitatea Marmara, Corurile Universităţii din Istanbul, Corurile Çapa şi Cerrahpaşa şi Ansambul Muzical Turkish Airlines. A participat la numeroase emisiuni ale televiziunii de stat şi la emisiuni transmise de diferite canale private de televiziune. În 1993 a câştigat examenul susţinut de Ministerul Culturii şi Turismului în Edirne şi a început să lucreze ca solist kanun în cadrul Ansamblului Muzical Turcesc de Stat din oraşul Edirne.
Dimitrie Cantemir (1673-1723), pe lângă activităţile sale politice, filosofice, teologice, geografice şi literare, a fost cea mai importantă figură a culturii muzicale din sud-estul european şi otoman din secolele XVII-XVIII. Polimat şi poliglot, el realizează primul tratat ştiinţific al muzicii laice din vremea sa şi lasă posterităţii cea mai bogată colecţie de opere muzicale (365 de melodii, din care 20 de compoziţii proprii). Dincolo de minunatul tezaur pe care l-a colecţionat, Cantemir oferă informaţii importante despre stil, act componistic, interpretare şi principii de realizare şi funcţionare a modurilor muzicale din vremea sa şi din tradiţie.
Anul 2023 a fost desemnat „Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescuˮ, pentru celebrarea vieţii şi operei cărturarului Dimitrie Cantemir şi a operei compozitorului Ciprian Porumbescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
