Premiul pentru Pace ar putea fi acordat libertăţii presei sau Gretei Thunberg, cel pentru literatură lui Michel Houellebecq sau scriitoarei antiguano-americană Jamaïca Kincaid, într-un sezon al premiilor Nobel care se deschide luni cu lotul tradiţional de speculaţii, potrivit AFP.
Premiile pentru Literatură şi Pace, decernate pe 8, respectiv 9 octombrie, atrag toate privirile.
Dar într-un an marcat de cea mai gravă pandemie după un secol şi o recesiune economică majoră, premiile pentru Medicină - luni, Fizică - marţi, Chimie - miercuri şi economie - pe 12 octombrie vor beneficia de un interes special. Chiar dacă comitetele ştiinţifice susţin că nu se lasă influenţate de actualitate.
"Pandemia este o mare criză pentru umanitate, dar ea ilustrează până la ce punct ştiinţa este importantă", a subliniat Lars Heikensten, preşedintele Fundaţiei Nobel care acordă celebrele recompense create de inventatorul suedez Alfred Nobel.
Improbabil ca un premiu să fie acordat pentru contribuţii directe în privinţa Covid-19, cercetările recompensate cu un Nobel sunt verificate adesea timp de mai mulţi ani.
Al 101-lea premiu pentru Pace, decernat la Oslo, în timp ce restul se acordă la Stockholm, experţii subliniază că sezonul este deschis.
"Nu există progrese reale către pace sau acorduri de pace", a observat Dan Smith, directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Sipri).
În contextul în care din ce în ce mai mulţi jurnalişti sunt ţinte pe teren şi că "fake news"-ul persistă în dezbaterea publică în ţări pe timp de pace, unii experţi văd recompensată libertatea presei.
Ar putea fi câştigător ONG-ul de origine franceză Reporters sans frontières (RSF), spune istoricul Asle Sveen şi directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo, Henrik Urdal, care evocă şi Comitetul pentru protejarea jurnaliştilor (CPJ), cu sediul la New York.
"În timpul conflictelor, este extrem de important ca jurnaliştii să contribuie la furnizarea de informaţii cu privire la ceea ce se întâmplă, atât pentru a stabili responsabilităţile taberelor opozante, cât pentru a informa restul lumii", a subliniat Urdal.
Alt front major al crizelor mondiale, lupta contra schimbărilor climatice ar putea obţine primul său premiu după cel decernat lui Al Gore şi Giec în 2007.
La doar 17 ani, tânăra militantă suedeză Greta Thunberg este, ca şi anul trecut, citată printre posibilii laureaţi, singură, cu alţi militanţi sau împreună cu mişcarea "Fridays for Future".
Alţi experţi citează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), ONG-ul Transparency International, pe cancelarul german Angela Merkel, ONU şi pe secretarul său general, Antonio Guterres, precum şi pe politiciana şi activista afgană Fawzia Koofi care să-i urmeze premierului etiopian Abiy Ahmed, încoronat în 2019.
Polemici şi literatură
Pentru Literatură, 2020 va însemna sfârşitul controverselor? După controversata alegere a li Bob Dylan în 2016, Academia Suedeză a fost prinsă într-un scandal sexual care a divizat-o până acolo încât a fost nevoită să amâne atribuirea premiului pe 2018, o premieră în mai mult de 70 de ani.
În 2019, când toată lumea vedea o relansare, instituţia l-a premiat pe romancierul austriac Peter Handke, cunoscut pentru opiniile pro-sârbe în timpul războiului din fosta Iugoslavie.
"Dacă Academia ştie ceea ce este mai bun pentru ea, o va alege pe Jamaïca Kincaid», a pronosticat Björn Wiman, redactor-şef al secţiei de cultură a cotidianului suedez Dagens Nyheter.
Scriitoarea antiguano-americană în vârstă de 71 de ani este cunoscută pentru că a abordat teme foarte actuale: rasism, colonialism şi gen. Un portret de laureat care se potriveşte şi cu al francezei Maryse Condé.
Adesea criticată pentru că se concentrează pe Europa care a dat cinci dintre ultimii şase laureaţi pentru Literatură, Academia ar putea să privească dincolo de "Bătrânul Continent", la americana Joan Didion, potrivit criticului literar Madelaine Levy.
Canadienele Anne Carson şi Margaret Atwood, scriitoarele americane Joyce Carol Oates şi Marilynn Robinson, kenyana Ngugi wa Thiong’ofigurează de asemenea printre favoriţi.
În Europa, ungurul Peter Nadas, albanezul Ismaïl Kadaré sau românul Mircea Cartarescu sunt regulat citaţi în ultimii ani, la fel ca francezul Michel Houellebecq. Numele britanicei Hilary Mantel, specialistă a romanului istoric, a fost amintit anul acesta.
Dacă atribuirile premiilor se vor putea face la fel ca de obicei, tradiţionalele ceremonii organizate la 10 decembrie vor avea loc în formate speciale. La Stockholm, ceremonia tradiţională fizică cu laureaţi a fost anulată, o premieră din 1944.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
