Proiecţia în premieră mondială a filmului „Anatomia unor delicte obişnuite” (r. Adina Sădeanu, România - 2025) s-a încheiat, în a treia zi a Astra Film Festival, cu o dezbatere despre lupta pentru dreptate a patru femei abuzate din România şi Belgia, într-o lume care refuză să recunoască faptul că expunerea intimităţii în spaţiul virtual este o formă de agresiune sexuală. Proiecţia a avut loc aproape în acelaşi timp în care în Sibiu se desfăşura marşul „Împreună pentru siguranţa femeilor” organizat de Centrul FILIA, Asociaţia Transcena, Feminism România, ONG-ul E-Romnja şi Grado România.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

„Dacă el nu vine sa îţi facă rău fizic, atunci nu am ce să fac”, spun organele de poliţie în film. Sunt multe astfel de momente redate în documentar, care ne fac să ne întrebăm când vor fi reglementate corect aceste forme de agresiuni, când vor fi cu adevărat autorităţile de partea oamenilor şi dacă într-adevăr o femeie se poate simţi în siguranţă atunci când denunţă un agresor. E acolo capătul poveştii? Există şi finaluri fericite, cum e cel al Ştefaniei din film, prezentă alături de echipa de producţie pe scena Astra Film Festival, despre care se ştie că a avut câştig de cauză şi CEDO a pedepsit statul român pentru că nu a luat măsurile necesare la timpul potrivit.

Q&A. „Mesajul filmului e să înţelegem că acest fenomen ucide”

Imediat după proiecţie, spectatorii au dialogat cu echipei filmului. Ştefania a recunoscut că a acceptat să apară în film pentru ca să nu li se întâmple şi altora aceleaşi lucruri. Iar regizoarea Adina Sădeanu a mărturisit că îşi dorea iniţial să facă un film despre hackeri dar, în lipsă de finanţări, s-a îndreptat către victimele acestora. A lucrat 7 ani la acest documentar. „A durat mult pentru că e şi despre felul în care ajungi să te apropii de oameni, iar  asta e foarte interesant. Femeile prezentate în film nu doar că au ales să îşi spună povestea, ci m-au ales pe mine să spun cu respect această poveste”, a declarat Adina Sădeanu. „Mesajul filmului e să înţelegem că acest fenomen ucide”, a mai spus ea.

DocTalk. „Când începe femicidul?”

Dezbaterea moderată de Paula Herlo, ale cărei invitate au fost jurnalista Ramona Ursu, artista Erika Isac şi Eniko Gall, din partea Asociaţiei A.L.E.G., a început emoţionant. „Nu mi-am văzut mama zâmbind până la vârsta de 6 ani, când ne-a luat pe mine şi pe fratele meu din casă şi am plecat. Aveam un tată extrem de violent. Şi când spun violent, mă refer la tentative de omor pe care le văzusem până la 6 ani în nenumărate rânduri”, a mărturisit Ramona Ursu.
Erika Isaac şi-a amintit cum, după ce a avut succes la un show de muzică, pe când era minoră, a ajuns dintr-o dată în atenţia publicului şi s-a ales cu injurii legate nu despre ceea ce cânta, ci despre ţinuta de scenă, ceea ce i-a făcut pe părinţii ei să o retragă din zona artistică până la 18 ani: „Intrasem într-un colaps emoţional”, spune artista.

Ce ar trebui să facem dacă am afla despre vreun de caz de abuz asupra femeilor? „Să fim acolo, să nu ne retragem sprijinul”, pentru că acea persoană trebuie să înţeleagă cu adevărat ce i se întâmplă şi să-i tot repetăm asta, a răspuns psihologa Eniko Gall.

„Violenţa în online a atins cote fantastice. Aproape că nu e postare în care cineva să nu fie agresiv. În ultimul an am primit sute de ameninţări cu moartea, cu violul, cu bătaia sau insulte. Şi nu mi s-a întâmplat doar mie, se întâmplă la scară foarte largă. Nu există o legislaţie suficient de clară în zona asta şi autorităţi care să ne apere”, a spus Ramona Ursu, care a atras atenţia că termenul de femicid nu există în Codul Penal. „Femicidul nu începe cu cineva care vrea să ucidă o femeie, ci are multe interacţiuni înainte şi multă durere după”, a mai spus jurnalista.

„De ce dai share dacă ştii că faci rău?” este una dintre replicile din filmul „Anatomia unor delicte obişnuite” care au impresionat-o pe Paula Herlo, care a dat şi un răspuns: trebuie  schimbată urgent legislaţia astfel încât „să nu dai share” măcar gândindu-te că vei fi putea fi pedepsit. În plus, jurnalista a dat o cheie pentru spectatori, inspirată chiar din film: „Internetul nu iartă. Odată ce au ajuns acolo nişte fotografii, acolo rămân pentru totdeauna. Să ne păstrăm în siguranţă în acest mediu virtual, care pare din ce în ce mai periculos”.

Erika Isac a transmis un mesaj de impact despre cât de puternice sunt femeile, fără ca ele să conştientizeze încă acest lucru: „Femeile nu ştiu cât de puternice sunt ele. Au o foarte mare problemă cu respectul de sine şi din cauza traumei transgeneraţionale. Au fost învăţate să fie mici, să nu fie prea deştepte ori prea guralive. Împotriva acestui val încerc eu să lupt”.

Concluzia? „O societate poate schimba lucrurile în jur dacă vrea şi e insistentă. Chiar şi în România”, spune Ramona Ursu. Iar răspunsul stă în educaţie.
Un moment de mare impact al dezbaterii a venit atunci când publicul a fost invitat să participe la dialog, iar profesoara Mihaela Miroiu a arătat că problema e profundă şi vine dintr-o tradiţie adânc înrădăcinată, o tradiţie a cărei filozofie poate fi reflectată într-un banal dicţionar de sinonime, potrivit căruia femeia e văzută ca „muiere, nevastă, fustă, femeie de serviciu, femeie de stradă, prostituată, familie, neam, soţie, viţă, în timp ce la bărbat apar sinonimele „soţ, brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneţ, neînfricat, semeţ, viteaz”. „Asta e cultura în care ne formăm, nu numai de când e online. E cultura noastră fundaţională”, a spus Mihaela Miroiu, care i-a cerut scriitorului Radu Vancu, aflat în sală, să îşi folosească influenţa pe care o are pentru a pune presiune pe autorii dicţionarului astfel încât să schimbe aceste definiţii.

Discuţia a fost transmisă live pe YouTube şi pe Facebook (o puteţi vedea aici: https://www.youtube.com/watch?v=yle3oQiQ7JY ), aşa cum vor fi şi cele din zilele următoare.

Ce rulează luni la Astra Film Festival

Astra Film Junior. Cel mai emoţionant eveniment al zilei va fi debutul Astra Film Junior, programul de educaţie prin film documentar atât de iubit de tânăra generaţie. Proiecţiile încep la ora 8:30 şi vor avea loc la Sala Thalia şi CineGold. Programul zilei, aici: https://astrafilm.ro/program-afjunior/.

DocTalk. Un moment foarte important va fi proiecţia filmului „Cei Vii” (r. Anca Hirte, România - 2025), de la 18:00, la Sala Thalia (Filarmonica de Stat Sibiu), un documentar care surprinde conflictul armat din Afganistan prin ochii soldaţilor români aflaţi în misiune. Proiecţia va fi urmată de DocTalk-ul Război - văzut din intimitatea duşmanului, în care jurnalistul Răzvan Marcu, împreună cu invitaţii săi, scriitorul Radu Vancu şi  expertul în strategii militare Hari Bucur Marcu vor încerca să analizeze consecinţele războaielor recente asupra Europei şi a lumii în general, atât la nivel de populaţie, cât şi la nivel individual. Ei vor încerca să răspundă la mai multe întrebări, printre care: Cum luptă azi soldaţii şi cum trăiesc oamenii în ţările afectate de război? În contextul în care în multe ţări europene autorităţile au emis ghiduri publice pentru populaţie privind pregătirea în caz de atac armat, ce putem face noi, în lipsa unei astfel de informări la nivel naţional?

Filmele zilei
• 11:00 (Astra Film Cinema) - Apocalipsa digitală (r. Dylan Reibling, Canada - 2025) - Cum a ajuns internetul să fie controlat de câteva firme gigant şi să fie folosit ca unealtă de manipulare politică? O să reuşească grupurile de hacktivişti care luptă să refacă internetul o platformă liberă şi deschisă?
• 12:00 (CineGold) - Două filme din categoria DocShorts: Berthe a murit, dar e în regulă (r. Sacha Trilles, Elveţia - 2024), film în care regizorul îşi însoţeşte bunica, bolnavă de Parkinson, în ultimele zile înainte de moartea asistată, transformând despărţirea într-un moment plin de culoare, şi Aitana (r. Marina Alberti, Spania - 2023) - un film unde Marina deapănă amintiri despre trecutul familiei cu mama sa, dezvăluind un secol de viaţă şi istoria unei naţiuni.
• 14:00 (Astra Film Cinema) - Miriam Răducanu – Rigoare şi senZ (r. Alexandra Gulea, România - 2024) - Miriam Răducanu, despre cum vorbeşte sufletul prin dans. Un omagiu adus vieţii, pasiunii şi moştenirii culturale a unei femei care continuă să inspire şi să modeleze spiritul dansului românesc contemporan.
• 16:00 (Sala Thalia) - Trei filme din categoria DocSchool: Identitate temporară (r. Roni Levin,  Israel - 2025), Ţărmul meu sigur (Omer Toib, Israel - 2024) şi Distanţa care ne separă (r. Eduard Nica, Belgia - 2024).
• 16:00 (CineGold) - Planul necunoscut al lui Dumnezeu (r. Moritz Mueller-Preisser, Germania - 2025), despre un tânăr american care face parte din comunitatea religioasă de mormoni şi, în acelaşi timp, descoperă că e gay. E pus în faţa unor alegeri privind cele două orientări.
• 17:00 (Astra Film Cinema) - #savesorina (r. Marian Voicu, România - 2025) - o manipulare în masă, devenită scandal naţional prin ştiri false apărute la TV. Cine a creat această campanie şi care au fost consecinţele?
• 18:00 (CineGold) - Iubirea doare (r. Alexandru Mavrodineanu, România - 2025) - Doi bărbaţi divorţaţi încearcă să înţeleagă suferinţa – între terapie, singurătate şi nevoia de a merge mai departe. Cum arată vulnerabilitatea masculină?
• 20:00 (Astra Film Cinema) - Prin munţi şi văi, cu cântec răsunând (r. Ágnes Maksay, Ungaria - 2025) - Cum arată lumea din perspectiva Ilonei Nyisztor, cântăreaţa din comunitatea ceangăilor din Moldova?
• 20:30 (Cine Gold) - Dragul meu Théo (r. Alisa Kovalenko, Ucraina - 2025) - un film răvăşitor, despre o tânără mamă, înrolată voluntar pe frontul din Ucraina, care înregistrează un jurnal video pentru fiul ei de cinci ani. O mărturie profundă a curajului, a maternităţii şi a sacrificiului.
• 21:00 (Sala Thalia) - Kabul, între rugăciuni (r. Aboozar Amini, Olanda - 2025) - Un film prin care înţelegem de ce băieţii afgani, crescuţi în mirajul spiritului taliban, ajung să creadă că scopul suprem al vieţii lor e să împlinească voia lui Allah în misiuni ale războiului sfânt, devenind martiri sinucigaşi cu bombă.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.