Curtea de Conturi a criticat gestionarea Muzeului Luvru, care nu a investit în securitatea sa. Conform auditului, s-ar fi cheltuit prea mulţi bani pentru achiziţionarea de opere de artă, în detrimentul securităţii edificiului. Laurence des Cars, directoarea muzeului, este de părere că organismul „greşeşte fiind atât de sever”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

„Curtea are o viziune contabilă”, a răspuns Laurence des Cars care a ţinut să sublinieze absenţa oricărei „nereguli în conturile de gestiune ale Luvrului”.

Degradarea finanţelor, politica de achiziţionare excesivă de opere de artă, investiţii insuficiente în lucrările de întreţinere şi de punere la standard: instituţia nu s-a abţinut să critice muzeul, la aproape trei săptămâni după jaful din care au dispărut bijuteriile Coroanei.

„Luvrul este un întreg în care nu trebuie să opunem lucrările de restaurare achiziţiilor de opere”, a subliniat directoarea. Ea a ţinut să reamintească toate proiectele pe care le-a pus în aplicare de la preluarea conducerii instituţiei. „Am înţeles foarte repede problemele: vechimea, problemele structurale, aglomeraţia din piramidă sau problema prezentării Mona Lisei... La şase luni după preluarea funcţiei, am luat decizii pentru a lansa şi finaliza un plan de securitate”, a declarat ea pentru FranceInfo.

Muzeul preferă de fapt să investească în altă parte. Astfel, a cumpărat peste 2.700 de tablouri în şase ani, dintre care majoritatea rămân în depozit. Cum ar fi un tablou al pictorului italian Tiepolo, achiziţionat cu 4,5 milioane de euro. Sau unul al lui Cimabue, achiziţionat cu 24 de milioane de euro şi care nu este expus. Acest lucru surprinde chiar şi un agent de recepţie al muzeului pe care l-am intervievat cu o cameră ascunsă. „Tabloul lui Cimabue a fost restaurat. Credeam că va fi expus alături de celelalte, dar nu. Nu ştiu deloc (unde este)”, afirmă el.

Curtea de Conturi este, de asemenea, îngrijorată de un proiect faraonic modelat pe aceste imagini. Extinderea Luvrului prin săparea de noi galerii. Costul prevăzut: 666 de milioane de euro, un buget care a fost deja depăşit, în timp ce finanţarea rămâne incertă. „Ştiind că întotdeauna există derapaje, vă imaginaţi preţul şi nu este finanţat nici măcar o secundă. Am scris, Curtea de Conturi spune, nu există finanţare, nu există mecenat şi, în contextul actual, cu furtul de la Luvru, mecena nu se vor grăbi să ajute Luvrul”, asigură Didier Rykner, jurnalist şi fondator al revistei online La Tribune de l'Art.

Din partea sa, Luvrul spune că acceptă majoritatea recomandărilor, considerând totuşi că raportul ignoră uneori realitatea muncii sale.

Directoarea a mulţumit, la FranceInfo, pentru încrederea acordată în continuarea misiunii sale, în condiţiile în care demisia pe care o prezentase în urma jafului a fost respinsă de ministrul Culturii, Rachida Dati. „Voi continua să duc mai departe transformarea Luvrului, care are nevoie de modernizare şi transformare”, a afirmat ea.

Laurence des Cars a dat, de asemenea, veşti despre Coroana împărătesei Eugénie, pe care hoţii au deteriorat-o înainte de a o abandona în timpul fugii. „Piesele sunt aproape toate acolo, lipseşte un vultur de aur din cei opt”, a explicat ea. Repararea şi reexpunerea acesteia vor fi „un simbol foarte frumos”, a mai spus Des Cars.
 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.