Conferinţe, expoziţii şi prelegeri sunt organizate de Institutul Cultural Român prin reprezentanţele de la Beijing, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Veneţia şi Varşovia, în contextul marcării Zilei Tratatului de la Trianon, un moment crucial în formarea statului român modern, document de la a cărui semnare se împlinesc 106 ani.
Această zi este oficial stabilită, prin Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020, pentru data de 4 iunie a fiecărui an. Prin aceste evenimente, Institutul Cultural Român contribuie la promovarea memoriei istorice, la consolidarea identităţii culturale româneşti în plan internaţional, subliniind importanţa acestui act diplomatic în evoluţia geopolitică a Europei de Est.
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova şi Societatea de Studii Româneşti "Miron Costin" anunţă pentru publicul specializat conferinţa prof. univ. dr. habil. Florin Müller, "Tratatul de la Trianon - analiză istoriografică 1944-1989", joi, 4 iunie 2026, în Aula 5 a Complexului Universitar "Beato Pellegrino" al Universităţii din Padova. Florin Müller, cadru didactic universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, va analiza, dintr-o perspectivă sociologică şi de istorie a ideilor, modul în care a fost studiată, în perioada comunismului, problema Tratatului de la Trianon (1920). Sunt avute în vedere analizele staliniste şi poststaliniste ideologizate şi distorsionante de la sfârşitul anilor '40, din anii '50 /"obsedantul deceniu" şi chiar de la începutul anilor '60 ai secolului XX, până la cele, pe de o parte, mai riguros ştiinţifice, cât şi, pe de altă parte, vizibil ideologizate din anii '70-'80. O parte dintre acestea din urmă constituie ceea ce este îndeobşte cunoscut drept curentul istoriografic şi ideologic al "naţional-comunismului".
Tratatul de la Trianon a fost, inclusiv în anii regimului comunist, un subiect cercetat de către istorici prin integrarea în problematica mai largă a sfârşitului Primului Război Mondial. Comunicarea ştiinţifică va analiza, aşadar, din punct de vedere metodologic şi al argumentaţiei de specialitate, atât maniera ideologizantă, cât şi cea pozitivistă, atât de frecvente în contemporaneistica românească ante 1989, asupra Tratatului de la Trianon (1920), situaţiei geopolitice a vremii şi contextului politico-diplomatic ce au dus la încheierea acordului de pace ca parte a reglementărilor postbelice stabilite în cadrul Conferinţei de la Paris (1919-1920).
Institutul Cultural Român de la Lisabona marchează Ziua Tratatului de la Trianon joi, printr-o serie de postări pe reţelele de socializare (Facebook, Instagram, X). Publicul va descoperi fotografii ale documentului original şi imagini istorice inedite surprinzând momentul semnării tratatului - negocieri, personalităţi implicate şi atmosfera epocii. Evenimentul online include şi publicarea unui eseu semnat de prof. univ. dr. Sabin Drăgulin (Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi), intitulat "Tratatul de la Trianon şi destinul României (4 iunie 1920)". Sabin Drăgulin este doctor în istorie şi specialist în gândire politică românească, cu activitate de cercetare în România şi Italia. Printre lucrările sale se numără "Istoria gândirii politice româneşti 1848-1948" şi studii publicate în reviste internaţionale indexate.
Institutul Cultural Român de la Londra organizează o expoziţie documentară pe secţiunea Blog a website-ului www.rcilondon.co.uk, pentru a fi preluată apoi pe conturile proprii de Facebook şi Instagram, pe 4 iunie. Astfel, în fiecare an se rememorează eforturile înaintaşilor şi, în special, activitatea diplomaţiei româneşti, care a acţionat permanent pentru realizarea obiectivelor naţionale pe palierul politic extern, inclusiv pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Expoziţia online a fost realizată de Arhivele Diplomatice ale MAE şi conţine texte şi fotografii, fiind centrată pe contribuţia diplomaţiei româneşti la crearea statului român modern, este prezentată în limba engleză şi română şi conţine fotografii şi texte explicative. Expoziţia subliniază şi prezintă faptele istorice, dar şi contribuţia diplomaţiei române la pregătirea şi desfăşurarea Conferinţei de Pace de la Paris ce a avut loc după încheierea Primului Război Mondial. Bazându-se pe realităţile rezultate în urma disoluţiei marilor imperii multinaţionale, precum şi pe principiile formulate de preşedintele american Woodrow Wilson în anul 1918, reprezentanţii statelor participante au negociat pacea în Europa, aplicând, între altele, principiul autodeterminării popoarelor.
În 9 iunie, Institutul Cultural Român "Dimitrie Cantemir" din Istanbul organizează la sediul său de la Conacul Musurus Paşa, conferinţa ştiinţifică "Memorie istorică şi diplomaţie culturală în Europa postbelică: Tratatul de la Trianon în context internaţional", invitat fiind istoricul român Daniel Valentin Citirigă, conf. univ. dr. la Universitatea "Ovidius" din Constanţa. Acesta va susţine prelegerea "Tratatul de la Trianon: politică şi diplomaţie (1919-1920)". Evenimentul urmăreşte să promoveze dialogul academic internaţional şi înţelegerea impactului geopolitic, juridic şi identitar al noii ordini europene, printr-o abordare comparativă şi interdisciplinară.
Institutul Cultural Român de la Beijing a organizat la 1 iunie la Universitatea de Studii Internaţionale, conferinţa "România înainte şi după Trianon". Cu prilejul a 106 ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, istoricul Florian Banu a prezentat contextul internaţional de la sfârşitul Primului Război Mondial, procesul de realizare a Marii Uniri şi revendicările teritoriale ale României, oferind o perspectivă aprofundată asupra construcţiei statului român modern. Alte aspecte semnalate în cadrul conferinţei au fost negocierile, prevederile tratatului, reacţiile statelor implicate, dar şi impactul tratatului asupra României: consolidarea statului naţional, integrarea noilor provincii, provocările administrative, sociale şi etnice. Conferinţa le-a oferit studenţilor şi profesorilor de la Universitatea de Studii Internaţionale din Beijing (BFSU) o şansă de a înţelege istoria României, complexitatea şi moştenirea perioadei post-Trianon, dar şi istoria secolului XX Est-European, prin prisma unei analize ştiinţifice solide.
Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu" de la Chişinău, în parteneriat cu Universitatea de Stat "Alecu Russo" şi Direcţia Învăţământ, Tineret şi Sport a municipiului Bălţi a organizat marţi, 2 iunie 2026, conferinţa "Semnificaţia şi importanţa Tratatului de la Trianon pentru constituirea statului român unitar". Evenimentul a reunit, la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi, Sala "Regele Ferdinand", cadre universitare, cercetători, reprezentanţi ai Bisericii şi ai instituţiilor culturale româneşti, într-un dialog dedicat rolului Tratatului în recunoaşterea internaţională a Marii Uniri şi în consolidarea statului român modern. Invitaţi: prof. univ. dr. Natalia Gaşiţoi, rectorul USARB, conf. univ. dr. Lidia Pădureac, dr. Dumitru Lisnic, conf. univ. dr. Anatol Ţăranu, Monica Babuc, directorul ICR Chişinău, precum şi Preasfinţitul Antonie, Episcop de Bălţi în cadrul Mitropoliei Basarabiei.
Medikatv.ro
