Comisia Europeană cere statelor membre să îmbunătăţească siguranţa jurnaliştilor în întreaga Uniune Europeană şi prezintă prima recomandare de îmbunătăţire a siguranţei lor şi a altor profesionişti din domeniul mass-media
La 15 septembrie 2021, cu ocazia discursului său privind starea Uniunii, preşedinta Ursula von der Leyen a declarat: „Informaţiile sunt un bun public. Trebuie să îi protejăm pe jurnalişti, căci ei sunt cei care asigură transparenţa. Acesta este motivul pentru care am făcut astăzi o recomandare vizând îmbunătăţirea protecţiei jurnaliştilor”.
După cum a anunţat Ursula von der Leyen, Comisia prezintă joi prima recomandare de îmbunătăţire a siguranţei jurnaliştilor şi a altor profesionişti din domeniul mass-media.
În ultimii ani, jurnaliştii au fost ţinta tot mai multor atacuri, în unele cazuri fiind chiar victimele unor asasinate. Criza provocată de pandemia de COVID-19 le-a îngreunat munca, din cauza veniturilor mai mici, în special pentru liber-profesionişti, şi a accesului limitat la locurile de desfăşurare a activităţii.
Pentru a inversa această tendinţă, Comisia stabileşte acţiuni prin care statele membre să îmbunătăţească siguranţa jurnaliştilor - offline şi online.
Printre altele, recomandarea face apel la crearea unor servicii de sprijin naţionale independente, care să ofere linii de asistenţă telefonică, consiliere juridică, sprijin psihologic şi adăposturi pentru jurnaliştii şi profesioniştii din domeniul media care sunt ţinta unor ameninţări. Se solicită, de asemenea, protecţia sporită a jurnaliştilor în timpul demonstraţiilor, siguranţă mai mare în mediul online şi un sprijin special pentru jurnaliste.
Vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Věra Jourová, a declarat: „Niciun jurnalist nu ar trebui să îşi dea viaţa sau să sufere din cauza meseriei pe care o practică. Trebuie să le oferim jurnaliştilor sprijin şi protecţie, ei sunt esenţiali într-o democraţie. Pandemia a arătat mai clar ca niciodată că jurnaliştii joacă un rol-cheie în informarea noastră, scoţând la iveală şi necesitatea urgentă ca autorităţile publice să depună mai multe eforturi pentru a-i proteja. Le cerem astăzi statelor membre să ia măsuri decisive pentru ca UE să devină un loc mai sigur pentru jurnalişti”.
Comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a adăugat: „Libertatea şi pluralismul mass-mediei sunt în centrul valorilor UE şi trebuie să le apărăm în mod activ. Pe măsură ce mass-media continuă să se adapteze şi să evolueze, ameninţările la care sunt expuşi profesioniştii din domeniul mass-mediei în exerciţiul profesiei evaluează la rândul lor. Ameninţările online reprezintă noua realitate. Prezentăm astăzi o recomandare prin care ne concentrăm eforturile acolo unde este cea mai mare nevoie de ele – în garantarea siguranţei jurnaliştilor, atât în mediul online, cât şi offline”.
Recomandarea privind siguranţa jurnaliştilor
Documentul conţine recomandări, inclusiv în ceea ce priveşte protestele şi demonstraţiile, siguranţa online şi capacitarea digitală, jurnalistele şi jurnaliştii care aparţin grupurilor minoritare.
1. Recomandări generale
Având în vedere numărul tot mai mare de atacuri împotriva jurnaliştilor – peste 900 de astfel de atacuri au avut loc în UE în 2020 – recomandarea invită statele membre să ancheteze şi să urmărească penal cu fermitate toate infracţiunile, utilizând pe deplin legislaţia naţională şi europeană existentă. Statele membre sunt încurajate să implice, dacă este cazul, autorităţile europene, cum ar fi Europol şi Eurojust. Statele membre ar trebui să promoveze o cooperare mai bună între autorităţile de aplicare a legii şi organismele mass-media pentru a identifica şi a aborda mai eficient ameninţările la care sunt supuşi jurnaliştii şi pentru a le oferi protecţie personală jurnaliştilor a căror siguranţă este în pericol. De asemenea, este esenţial ca mass-media să aibă acces nediscriminatoriu la informaţii, inclusiv la conferinţe de presă şi la documente deţinute de autorităţile publice. În plus, recomandarea subliniază importanţa formării profesionale şi a consolidării accesului la protecţie socială pentru toţi profesioniştii din domeniul mass-mediei.
2. Proteste şi demonstraţii
Aproape unu din trei incidente are loc în timpul demonstraţiilor, acestea devenind astfel locul în care jurnaliştii au fost cel mai frecvent atacaţi în 2020. Statele membre ar trebui să asigure formarea periodică a autorităţilor de aplicare a legii, astfel încât acestea să asigure condiţiile pentru ca jurnaliştii şi alţi profesionişti din domeniul mass-mediei să poată lucra în siguranţă şi fără restricţii în timpul unor astfel de evenimente. Colaborarea cu reprezentanţii jurnaliştilor este esenţială în procesul de luare a deciziilor cu privire la măsurile cele mai adecvate, de exemplu în ceea ce priveşte identificarea vizuală a profesioniştilor din domeniul mass-mediei. Printre măsurile recomandate se numără şi numirea unor ofiţeri de legătură care să informeze jurnaliştii cu privire la riscurile potenţiale, înainte de protestele sau demonstraţiile planificate.
3. Siguranţa online şi capacitarea digitală
Siguranţa digitală şi online a devenit o preocupare majoră pentru jurnalişti din cauza proliferării în mediul online a incitărilor la ură şi a ameninţărilor cu violenţă fizică, dar şi a riscurilor în materie de securitate cibernetică şi a supravegherii ilegale. Statele membre sunt încurajate să promoveze cooperarea dintre platformele online şi organizaţiile cu expertiză în combaterea ameninţărilor la adresa jurnaliştilor, de exemplu încurajându-le să îşi asume eventual rolul de notificatori de încredere. Organismele naţionale relevante din domeniul securităţii cibernetice ar trebui, la cerere, să îi ajute pe jurnaliştii care încearcă să stabilească dacă dispozitivele sau conturile lor online au fost compromise să obţină servicii de expertiză criminalistică în materie de securitate cibernetică. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze un dialog periodic între aceste organisme din domeniul securităţii cibernetice, mass-media şi sectorul economic, în special în vederea promovării conştientizării în domeniul securităţii cibernetice şi a competenţelor digitale în rândul jurnaliştilor.
4. Jurnalistele, jurnaliştii care aparţin grupurilor minoritare şi cei care relatează aspecte legate de egalitate
Jurnalistele, jurnaliştii care aparţin grupurilor minoritare şi cei care relatează aspecte legate de egalitate sunt deosebit de vulnerabili la ameninţări şi atacuri. Jurnalistele sunt ţinta mai multor ameninţări decât colegii lor bărbaţi, 73 % dintre acestea declarând că au fost victime ale violenţei online în exerciţiul profesiei. Recomandarea îndeamnă statele membre să sprijine iniţiativele care vizează capacitarea jurnalistelor, a profesioniştilor care aparţin grupurilor minoritare şi a celor care relatează aspecte legate de egalitate. Statele membre sunt încurajate să îmbunătăţească transparenţa şi raportarea efectivă a atacurilor şi a discriminării împotriva acestor jurnalişti şi să le furnizeze informaţii cu privire la modalitatea de a solicita asistenţă şi sprijin. În plus, recomandarea subliniază necesitatea promovării egalităţii şi a incluziunii în redacţii şi în sectorul mass-mediei în general, precum şi a dezvoltării continue a competenţelor şi a aptitudinilor în toate profesiile relevante pentru protecţia jurnaliştilor.
În continuare, Comisia va purta discuţii privind punerea în aplicare a recomandării cu statele membre şi cu părţile interesate, în cadrul forumurilor relevante, în special în cadrul Forumului european al mass-mediei de ştiri. De asemenea, Comisia va efectua evaluări ale progreselor înregistrate şi va continua să analizeze siguranţa jurnaliştilor în toate statele membre, în cadrul Raportului anual privind statul de drept. Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei un raport cu privire la măsurile luate pentru a da curs recomandării în termen de 18 luni de la adoptarea acesteia.
UE oferă finanţare în cadrul mai multor programe şi proiecte pentru a sprijini statele membre să dea curs acestei recomandări, inclusiv în ceea ce priveşte formarea judecătorilor, a forţelor de poliţie şi a jurnaliştilor. De asemenea, UE cofinanţează un mecanism european de reacţie rapidă, condus de Centrul european pentru libertatea presei şi a mijloacelor de informare în masă, cu sediul la Leipzig, în Germania. Acesta oferă sprijin pentru apărare în instanţă şi consiliere juridică, sprijin de urgenţă, cum ar fi acoperirea cheltuielilor de călătorie, sprijin psihologic şi acoperirea cheltuielilor de familie, oferirea de cazare în Germania şi Italia, precum şi organizarea de cursuri şi sprijin pentru participarea la cursuri pe întregul continent. Astăzi, Comisia lansează, de asemenea, o nouă cerere de propuneri privind libertatea mass-mediei şi jurnalismul de investigaţie, prin care se oferă finanţare din partea UE în valoare de aproape 4 milioane EUR. Această iniţiativă va sprijini două acţiuni separate: mecanismul de reacţie la nivel european în cazul încălcării libertăţii presei şi a mass-mediei şi fondul de sprijin de urgenţă pentru jurnaliştii de investigaţie şi organizaţiile mass-media pentru a asigura libertatea mass-mediei în UE.
Numărul tot mai mare de ameninţări fizice, juridice şi online la adresa jurnaliştilor şi a celorlalţi profesionişti din domeniul mass-mediei, precum şi numărul tot mai mare de atacuri la adresa acestora comise în ultimii ani, care sunt reflectate în rapoartele Comisiei din 2020 şi 2021 privind statul de drept, constituie o tendinţă îngrijorătoare. Au fost raportate atacuri fizice, în special în contextul protestelor publice, iar jurnaliştii din mai multe state membre au fost ţinta agresiunilor protestatarilor, dar, în unele cazuri, şi ale forţelor de poliţie. Ameninţările online sunt în creştere în întreaga UE, jurnalistele, precum şi jurnaliştii care aparţin minorităţilor fiind vizaţi cu precădere. Această situaţie este deosebit de îngrijorătoare atunci când politicieni sau personalităţi publice puternice iniţiază astfel de atacuri.
Recomandarea, anunţată pentru prima dată în Planul de acţiune pentru democraţia europeană face parte dintr-un efort mai amplu al UE de sprijinire a libertăţii şi pluralismului mass-mediei. Aceasta se bazează pe Recomandarea Consiliului Europei privind protecţia jurnalismului şi siguranţa jurnaliştilor şi a altor actori din domeniul mass-mediei şi ia în considerare contribuţiile colectate în cursul primei ediţii a Forumului european pentru mass-media de ştiri. În vederea pregătirii recomandării, în martie 2021 a avut loc un dialog structurat - bazat pe participarea statelor membre, a jurnaliştilor, a asociaţiilor care reprezintă jurnaliştii şi a organizaţiilor internaţionale.
În cadrul Planului de acţiune pentru democraţia europeană, actuala Comisie a anunţat mai multe acţiuni în sprijinul libertăţii şi pluralismului mass-mediei. Comisia îşi va continua eforturile începute pentru a asigura o finanţare durabilă a proiectelor, punând accentul pe asistenţa juridică şi practică acordată jurnaliştilor din UE şi din restul lumii. Finanţarea totală oferită de UE pentru proiectele în curs care sprijină siguranţa jurnaliştilor, libertatea şi pluralismul mass-mediei se ridică la 21,5 milioane EUR. Comisia lucrează, de asemenea, la o iniţiativă care vizează măsuri de protejare a jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor împotriva abuzului de procedură (acţiuni strategice în justiţie împotriva mobilizării publice - SLAPP).
În plus, Comisia va prezenta în 2022 o lege europeană privind libertatea mass-media pentru a proteja independenţa mass-media.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
