Scriitorii Mircea Cărtărescu şi Olga Tokarczuk au discutat, joi seară, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) de la Iaşi despre cenzură şi civism, despre credibilitate şi angajarea scriitorilor şi a intelectualilor, în general, în mişcările sociale. Cei doi au îndemnat la opinie, dar şi la o atentă selecţie a informaţiei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Intelectualii sunt din nou formatori de opinie şi, în viziunea celor doi, redevin ţinte în ţările est-europene.

„Este un fenomen comun ţărilor din Est - intelectualii sunt percepuţi ca formatori de opinie, iar prin asta, în ţările care se îndepărtează mai repede de democraţie, redevin ţinte. Ca în anii 1950. Lucrul ăsta, cred eu, este universal în ţările estice”, a spus Mircea Cărtărescu, dând exemplu ţări ca România, Ungaria, Polonia şi Slovacia.

Scriitorul a mărturisit că, în ultima perioadă, a început să simtă chemarea civică şi regretă faptul că oamenii au demisionat din funcţia de cetăţeni după evenimentele care au avut loc în februarie în România.

„În ultima vreme am început să simt şi eu, tot mai mult, un fel de chemare civică. Având ca alternativă exilul, am început să aleg cealaltă cale - rămânerea în comunitate şi încercarea de a ajuta. E o alegere mai bună decât salvarea individuală. Cred că noi putem face ceva, că fiecare voce contează şi fiecare vot. În momentul acesta, trebuie să avem în vedere că fiecare dintre noi îşi poate exprima opiniile pe reţelele de socializare, unde audienţa poate fi mai mare uneori şi decât un post de televiziune. Este vorba despre o suprademocratizare a lumii la care putem participa toţi”.

Cărtărescu a adăugat: „Nu înţeleg de ce omenii din România au dat atât de mult înapoi, în ultima vreme. Ne amintim de formidabilele zile din februarie, în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă şi au arătat că puteau face ceva. Au dat jos un ministru al Justiţiei. Tot e ceva. După ce răul a devenit, după părerea mea, din ce în ce mai mare, şi nu numai răul, aş spune o combinaţie de rău şi prostie, oamenii au început să demisioneze din funcţia de cetăţean”. 

Totul este interpretat prin prisma politicii

Olga Tokarczuk, născută în Sulechow (Polonia), în 1962, este în prezent unul dintre cei mai apreciaţi scriitori polonezi contemporani. A început prin a scrie poezie, pe care a abandonat-o fără drept de apel în faţa prozei şi a romanului. „Străveacul şi alte vremi” şi „Rătăcitorii” sunt două dintre cele mai apreciate creaţii ale sale.

„Am încercat să scriu ceva cu caracter neutru, fără a atinge politica, se pare că totul a fost interpretat prin prisma ei. Nu ne putem despărţi de ea”, a spus Tokarczuk.

Nu consideră că Occidentul se îndepărtează de sine. Nici chiar având în vedere evenimentele din ultimii ani, când identitatea naţională a devenit o problemă pentru multe dintre popoare.

„Trăsătura Occidentului este de a pune întrebări, de a ezita şi de a da răspunsuri chiar bizare. Însă nu mi se pare că îşi pierde calitatea”, a precizat ea.

Nimeni nu e credibil pentru toată lumea

Legat de reţelele de socializare şi media, în general,, Olga Tokarczuk este de părere că ar trebui să existe totuşi o cenzură a informaţiilor de pe internet, pentru că altfel „se ajunge la situaţii în care unii contestă existenţa Holocaustului sau cred că semnul naziştilor este o formă de a chema chelnerul la masă”.

Credibilitatea, în opinia lui Cărtărescu, se construieşte având la bază drepturile omului şi valori europene.

„Nimeni nu e credibil pentru toată lumea, cum nimeni nu e valoros pentru toată lumea. Umanitatea e formată din grupuri, de aceea este o lume atât de politică. Există o cale sigură, după mine: cea a drepturilor omului. Atâta vreme cât discursul tău e conform cu drepturile omului, cât e împotriva oricărui tip de discriminare, nu poţi greşi şi poţi deveni un model. Atâta vreme cât aderi la un set de valori european, cât te identifici cu lumea occidentală, într-o măsură, eu cred că poţi deveni un formator de opinie”.

Seria de evenimente „Serile FILIT” va continua vineri, când invitat va fi Gao Xingjian, laureat Nobel pentru Literatură pe 2000, care va purta un dialog cu Bogdan Ghiu.

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi are loc până duminică, iar între invitaţii speciali se numără scriitorul Gao Xingjian, laureat Nobel în 2000, şi autorul britanic Jonathan Coe.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.