Cea mai recentă carte semnată de Doina Ruşti este un volum de 47 de povestiri despre pasiuni bizare, despre iubiri imposibile despre dorinţe şi legături stranii, plasate în secolul al XVIII-lea, de unde şi titlul: „Ciudăţenii amoroase din Bucureştiul fanariot”, apărută la editura Litera.
Doina Ruşti a pornit de la documente particulare, în special, scrisori, procese, testamente, reclamaţii ori doar liste de obiecte, şi a creat ficţiuni, care ilustrează varii situaţii şi întâlniri de iubire.
O zarzavagioaică din Bucureşti speră să moştenească bijuterii sau bani, dar în mod neaşteptat primeşte moştenire un sclav - bărbat mărunţel şi urât. Iniţial e dezamăgită, dar cu timpul sclavul devine singura ei preocupare, iar în zonele tenebroase ale minţii se nasc monştrii posesiunii. Aşa începe cartea de povestiri, care evoluează treptat spre întâlniri misterioase sau adulterine, spre pasiuni sufocante sau spre simple convieţuiri atinse uneori şi de aripile dorinţei. Între Stambul şi Bucureşti se ţes speranţe şi se nasc aventuri. Alte personaje bat drumurile spre Occident. Dar singurul loc unde viaţa poate fi trăită la cote înalte este Bucureştiul. Strada Lipscani, Palatul Domnesc, mahalalele mărginaşe - toate păstrează elemente de referinţă pentru veacul fanarioţilor. Apar evenimente istorice ori personaje reale, cum este Alecu Moruzi, cititor fidel al reclamaţiilor trimise de mahalagii, mare amator de întâmplări senzaţionale.
Uneori poveştile alunecă în fabulos, printre ele aflându-se şi câteva texte în registrul fantastic. Nicio povestire nu păstrează un şablon epic, cartea oferind 47 de modele narative.
„După nopți nedormite, după vise sinistre, după ce își făcuse planul să‐l răpească din mănăstire, acest artist plastograf, ticluitor de înscrisuri, aventurier, un sensibil efeminat și așa mai departe, acest Pan-telimon cu pantofiori roz, înveșmântat în mătase, a coborât din trăsură la Mănăstirea Antim, unde a locuit un an încheiat, până când Iosif, episcop de Argeș, mare învățat și autor de scrisori, a obținut nizamul lui Ipsilanti pentru a o scoate din mănăstire pe acea Cantacuzină neobrăzată, rămânând pentru tot restul vieții cu o impresie negativă despre Cantacuzini, fără să‐i treacă prin minte că avusese de‐a face cu un aventurier de mâna întâi, în mintea căruia cânta fără întrerupere o mierlă bătrână”.
Prima întâlnire cu publicul va avea loc pe 24 februarie, de Dragobete, la Muzeul Literaturii (MNLR), sediul din Creţulescu, între ora 19.00 şi 21.00, unde va avea loc un dialog pe marginea cărţii între Doina Ruşti şi Anca Şurian Caproş.
Doina Ruşti a scris trilogia fanariotă, compusă din „Homeric” (2019), „Mâţa Vinerii” (2017) şi „Manuscrisul fanariot” (2015), dar şi alte romane cu miză socială puternică, apreciate de critica literară: „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca” (2009), „Zogru” (2006) s.a. Cel mai recent roman al său este „Paturi oculte” (2020), urmat de un volum de povestiri: „Ciudăţenii amoroase din Bucureştiul fanariot” (2022).
Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze şi de recenzii laudative în numeroase publicaţii internaţionale. Printre cele mai recente traduceri se numără ediţia a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).
Printre altele, Doina Ruşti a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 şi Premiul „Ion Creangă”, al Academiei Române/2009. Scriitoarea coordonează colecţia Biblioteca de Proză Contemporană, la editura Litera, este scenaristă şi ţine cursuri de scriere creativă la Universitatea din Bucu-reşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
