Cercetătorii Jean-Pierre Sauvage, J. Fraser Stoddard şi Bernard L. Feringa au câştigat premiul Nobel pentru chimie pe 2016 ”pentru designul şi sinteza maşinilor moleculare”, a anunţat Comitetul Nobel într-o conferinţă de presă organizată, miercuri, la sediul din Stockholm al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
Numele laureaţilor din acest an au fost anunţate într-o conferinţă de presă de Göran K. Hansson, secretarul permanent al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe. Premiul de 8 milioane de coroane suedeze va fi împărţit în mod egal între cei trei laureaţi.
Cei trei savanţi au fost recompensaţi pentru dezvoltarea celor mai mici maşini din lume, cunoscute şi sub denumirea de nanomaşini. Ei au dezvoltat molecule cu mişcări controlabile, care pot realiza o serie de sarcini atunci când li se furnizează o anumită cantitate de energie, precizează comunicatul de presă emis de Comitetul Nobel.
Dezvoltarea computerelor a demonstrat felul în care procesul de miniaturizare a tehnologiei poate să determine o veritabilă revoluţie a ştiinţei. Laureaţii premiului Nobel pentru chimie pe anul 2016 au miniaturizat maşini şi au dus chimia într-o nouă dimensiune a activităţii de cercetare ştiinţifică.
Primul pas spre obţinerea unei maşini moleculare a fost realizat de Jean-Pierre Sauvage în 1983, când savantul francez a reuşit să lege între ele două molecule ce aveau forma unui inel, pentru a forma lanţuri, denumit ”catenane”. În mod obişnuit, moleculele sunt formate prin legături covalente puternice, în care atomii împart electroni, dar în acel lanţ creat de cercetătorul din Franţa, ei erau asociaţi printr-o legătură mai liberă, mecanică. Pentru ca o maşină să poată să realizeze o sarcină, ea trebuie să fie făcută din părţi care se pot mişca relativ liber una faţă de alta. Cele două inele moleculare întrepătrunse asigurau exact această cerinţă.
Al doilea pas a fost realizat de Fraser Stoddart în 1991, când savantul scoţian a creat o legătură moleculară denumită ”roxatane”. El a ataşat un inel molecular pe un ax molecular foarte fin şi a demonstrat că inelul era capabil să se mişte odată cu axul. Printre invenţiile sale ce au la bază legăturile de tip ”roxatan” se numără un ascensor molecular, un muşchi molecular şi un cip de computer molecular.
Bernard L. Feringa a fost primul cercetător care a creat un motor molecular. În 1999, savantul olandez a reuşit să facă o lamă de elice moleculară să se învârtă fără întrerupere în aceeaşi direcţie. Folosind motoarele moleculare, el a reuşit să învârtă un cilindru din sticlă, ce era de 10.000 de ori mai mare decât motorul. De asemenea, savantul olandez a realizat designul unui nanoautomobil.
Cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie pe anul 2016 au reuşit să scoată sistemele moleculare din impasul stării de echilibru şi le-au introdus în stări alimentate cu energie, în care mişcările lor pot fi controlate. În ceea ce priveşte procesul de dezvoltare, motoarele moleculare se află acum în acelaşi stadiu în care se afla motorul electric în anii 1830, când savanţii de atunci creau diverse axuri şi roţi, fără să fie conştienţi că invenţiile lor urmau să ducă la apariţia trenurilor electrice, maşinilor de spălat şi procesoarelor de alimente. Maşinile moleculare vor fi cel mai probabil utilizate pentru a dezvolta noi produse, precum noi materiale, senzori şi sisteme de stocare a energiei.
Jean-Pierre Sauvage, născut în 1944 la Paris, şi-a obţinut doctoratul în 1971 la Universitatea din Strasbourg. Este profesor emerit la Universitatea din Strasbourg şi director emerit al Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa.
J. Fraser Stoddart s-a născut în 1942 în Edinburgh, Scoţia. A devenit doctor în chimie în anul 1966 la Universitatea Edinburgh şi este profesor de chimie la Universitatea Northwester din oraşul Evanston din Statele Unite ale Americii.
Bernard L. Feringa, născut în 1951 în Barger-Compascuum din Olanda, şi-a luat doctoratul în chimie în anul 1978 la Universitatea Groningen. În prezent, Bernard L. Feringa predă chimie organică la aceeaşi universitate olandeză.
Anul trecut, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătorilor Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar pentru descoperirea mecanismelor celulare de reparare a ADN-ului.
Sezonul premiilor Nobel din 2016 a debutat luni, odată cu atribuirea premiului pentru medicină, ce a fost acordat cercetătorului japonez Yoshinori Ohsumi, pentru descoperirea mecanismelor autofage.
Marţi, premiul Nobel pentru fizică a fost decernat cercetătorilor David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz pentru descoperiri teoretice în domeniul tranziţiilor de fază şi fazelor topologice ale materiei.
În mod traditional, premiul Nobel pentru literatură va fi decernat la o dată ce este comunicată cu doar câteva zile înainte de anunţul oficial. De regulă, acest premiu este anunţat într-o zi de joi. În 2016, Nobelul pentru literatură ar putea fi atribuit pe 6 sau 13 octombrie.
Premiul Nobel pentru pace, singurul care este atribuit de Norvegia, va fi anunţat vineri, 7 octombrie.
Luni, 10 octombrie, va fi atribuit premiul Nobel pentru economie.
Fiecare laureat Nobel primeşte o diplomă, o medalie din aur şi un cec în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 832.000 de euro).
Ceremoniile oficiale de înmânare a premiilor Nobel vor avea loc la Stockholm şi Oslo pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului acestor distincţii, industriaşul şi filantropul suedez Alfred Nobel (21 octombrie 1833 – 10 decembrie 1896).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
