Coiful de la Coţofeneşti, a cărui restaurare are loc în prezent la Muzeul Naţional de Istorie a României, a fost prezentat luni presei, în prezenţa viceprim-ministrului Marian Neacşu, a procurorului general al Parchetului Cristina Chiriac, a ministrului Culturii Ioana Ciocan, a directorului MNIR Cornel Ilie.
Restaurarea Coifului s-a făcut cu metode experimentale, a declarat Alexandru Dozsa, cel care s-a ocupat de refacerea artefactului. „Intrăm în ultima etapă a acestui proces şi ceea ce o să vedeţi astăzi este momentul în care a fost rezolvată cea mai importantă, cea mai serioasă problemă, cea care era cea mai complicată, respectiv, cea legată de turtirea coifului. Atunci când a venit era aplatizat, trecuse, ca să zic aşa, printr-o traumă destul de mare”, a spus specialistul.
„Metodele sunt experimentale, vă spun acest lucru din cauză că nu am mai lucrat în acest fel. Eu personal nu am mai încercat aceste metode. Într-adevăr sunt experimentale despre singur motiv. Toate deformările s-au făcut sub autorizarea unei presiuni între două mulaje. Pentru fiecare etapă de aplicare de presiune pe acest obiect a trebuit să iau nişte mulaje cu un material termoplastic în interiorul lui şi în exteriorul lui, păstrând forma şi aplicând o suprafaţă cât mai mare de contact asupra obiectului să pot aduce obiectul dincolo de zona de plasticitate pentru că metalul are o zonă plastică după care se produce deformarea. Şi am reuşit să-l aduc la formă bucată cu bucată”, a explicat restauratorul.
Obiectul a fost prezentat luni, la MNIR, într-o formă apropiată de cea iniţială, după cum a declarat Dozsa.
„Forma dinaintea furtului este documentată doar fotografic. Nu avem o scalare cu dimensiunile exacte ale obiectului decât după furt. M-am ghidat foarte mult după o replică a coifului care există în colecţia muzeului şi aceea cu un procent de eroare, pentru că şi acel obiect a mai suferit deformări şi, da, ca formă generală, este o replică unul la unul cu obiectul original, prin urmare am putut să mă ghidez după ei”, a precizat Alexandru Dozsa.
Mihaela Simion, director adjunct la MNIR, a venit cu completări: „Furtul prin care a trecut face parte din anamenza sa. Este o practică general-universală, un model de bună practică pentru absolut toate obiectele muzeale şi evident că, într-o formă sau alta, istoria fabuloasă a acestei piese conţine în acest moment şi acest eveniment dramatic. Tocmai de aceea, aducerea la forma absolut iniţială nu este un standard de bună practică”.
Restaurarea Coifului a costat „câteva zeci de mii de euro”, a anunţat Cornel Ilie, directorului MNIR. „Este o sumă care va fi dedusă din suma totală a asigurării. Asigurarea, în momentul de faţă, este în seiful Guvernului României şi în momentul în care se va termina procesul de resaurare, în foarte scurt timp, acea sumă va trebui returnată”.
Coiful de la Coţofeneşti va fi expus din 15 ianuarie la MNIR. „Orice itinerare a lui în străinătate va fi analizată foarte, foarte serios”, a anunţat Cornel Ilie referitor la un viitor împrumut al piesei de patrimoniu.
„Faptul că acum se află din nou aici a meritat tot efortul”, a declarat Marian Neacşu, viceprim-ministru, care a mulţumit pentru recuperarea artefactului Poliţiei, Jandarmeriei, Parchetului General, specialiştilor şi reprezentanţilor Ministerului Culturii. „Mă bucur că am prilejul de a mă reîntâlni cu una dintre cele mai importante efigii ale culturii noastre vechi, că ea va fi din nou expusă. Nu vom precupeţi niciun efort să recuperăm şi brăţara care nu este încă în patrimoniul nostru”, a subliniat Neacşu.
Coiful nu poate fi încă expus
„Coiful încă nu poate fi expus în poziţia lui normală din cauza obrăzărului desprins şi nu are stabilitatea necesară pentru a putea fi expus în acest fel. El prezintă deformări în zona din faţă, unde sunt ochii, şi în zona din spate, care, la fel, îi dădea un aspect oval. În acest moment, el este foarte aproape de forma iniţială, dinaintea furtului, şi pot spune că această etapă a fost încheiată. Rămâne, ca ultimă etapă, reataşarea obrăzarului şi ranforsarea anumitor fisuri care existau, restaurate deja, intervenite în acest moment, dat jos absolut tot din intervenţiile vechi şi reintroducerea lui în circuitul expoziţional", a mai spus Dozsa.
Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice au fost furate pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, chiar înainte de încheierea expoziţiei dedicate Daciei. Obiectele de patrimoniu fuseseră împrumutate de Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, Muzeului Drents. Cu ajutorul unor explozivi, făptaşii au reuşit să forţeze o intrare, după care au spart vitrinele şi au luat obiectele de artă.
Hoţii au fugit după jaf şi au lăsat în urmă o maşină incendiată. În zilele următoare au avut loc mai multe arestări, dar comorile de artă au rămas mult timp fără urmă. Cazul s-a transformat într-unul dintre cele mai mari jafuri de artă din Ţările de Jos din ultimii ani. Coiful şi două brăţări au fost găsite la mai bine de un an de furt, fiind returnate României. A treia brăţară dacică nu a fost returnată şi este încă de negăsit. Potrivit Parchetului olandez, suspecţii nu o pot restitui, dar nu au explicat de ce.
Medikatv.ro
