Echipa ARCEN (Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate) a distribuit "caiete de bune practici constructive" în cinci zone construite protejate din Bucureşti, după ce 150 de voluntari - arhitecţi şi urbanişti - au inventariat 25 de zone până în prezent, în cadrul proiectului "Catalog Bucureşti". Imobilele de pe Calea Moşilor, Calea Călăraşilor, Mântuleasa, Negustori şi Caimatei au fost analizate. Până în anul 2020, organizaţia îşi propune să carteze 98 de zone protejate.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Platforma catalogbucureşti.info este un proiect care îşi propune să inventarieze toate imobilele de pe toate străzile din cele 98 de zone construite protejate ale Capitalei. Publicul poate accesa informaţiile online, acestea fiind un instrument dedicat experţilor, locuitorilor din zone, trecătorilor, celor care vor să îşi deschidă o afacere într-o zonă protejată. 

Până în anul 2020, ARCEN va publica 98 de caiete cu concluzii, atenţionări şi soluţii pentru 98 de zone construite protejate. Schimbarea legislaţiei în domeniul patrimoniului este o prioritate.

Fiecare "Caiet" cuprinde în jur de 30 de informaţii statistice, între care: harta zonei protejate, cadrul legislativ în aceste zone, care sunt intervenţiile problematice la imobile, recomandări. De exemplu, "în zona protejată Calea Moşilor doar 36 din 93 de imobile construite au expertiză de risc seismic şi sunt încadrate în clasa de risc I şi II sau în clase de urgenţă. Nu se ştie care este gradul de risc seismic pentru 57 de imobile din zonă, deşi sunt în proporţie de 95% mai vechi de 40 de ani, potrivit datelor din "Caiet". 

"Avem nevoie de o imagine de ansamblu care să formuleze o serie de propuneri pentru ameliorarea legislaţiei privind patrimoniul şi urbanismul în Bucureşti. Pentru că avem o legislaţie care poate fi perfectibilă, care este insuficientă, care are hibe, dar care are o bază de la care putem pleca. Cu acestor ajutor, specialiştii şi experţii să poată veni în întâmpinarea celor care se află la conducerea oraşului ca să formuleze politicile publice de care oraşul are nevoie", a afirmat la evenimentul de lansare Edmond Niculuşcă, preşedinte ARCEN. 

Proiectul este susţinut de BASF, Semmelrock Romania, dezvoltat în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România şi Institutul Naţional al Patrimoniului, cofinanţat de AFCN.

De ce au fost alese pentru început aceste zone? "Calea Călăraşilor - există riscul să fie demolată, Calea Moşilor - există riscul să se prăbuşească natural. Sunt multe imobile în stare de pre-colaps în zona istorică Moşilor, între magazinul Cocor şi Bd. Carol I", a precizat Edmond Niculuşcă. 

"Clădire cu clădire, fereastră cu fereastră, acoperiş cu acoperiş, nu doar ce e vechi, nu doar monumentele istorice, ci chiar elementele unor clădiri atestează peisajul urban până într-acolo încât nu mai poate fi recunoscut. De aici a apărut ideea de a inventaria fiecare clădire, mai mult fiecare aspect al clădirilor din aceste zone, care practic sunt ţesutul istoric al Capitalei, şi ne-am gândit să avem o imagine al fiecărui element al oraşului", a spus Maria Pascu, coordonator al "Caietelor". 

"Există Lista Imobilelor expertizate tehnic, care este insuficientă. De examplu, când am inventariat zona protejată Hristo Botev erau undeva la 130 de imobile construite şi aveau expertiză tehnică doar 15 imobile. Despre toate celelalte 115 imobile nu se ştia care este starea fizică de conservare, cele mai multe dintre ele construite după 1919, 1920. Nu am spus că nu există liste, ne-am folosit de ele, sunt parte din catalogbucuresti.info, unele sunt perfectibile, altele insuficiente. Ceea ce face Catalog Bucureşti este să aducă un plus lucrurilor care există şi să dea o perspectivă mai largă şi mai clară privind protecţia patrimoniului construit", a subliniat Niculuşcă, adăugând faptul că "ARCEN nu are un dialog cu Primăria Capitalei, nici cu MCIN, cu autorităţile. Ministerul a retras dosarul Roşia Montană de la UNESCO, Primăria nu investeşte în consolidări şi în restaurări, aceasta este realitatea în care ne aflăm". 

Cercetarea voluntarilor a scos la iveală faptul că "zona protejată Caimatei cuprinde în prezent numai 21 de clădiri, toate aducând o trăsătură distinctă zonei. Strada care dă numele zonei, fostă mahala formată în secolul al XVIII-lea, făcea parte din reţeaua de străzi care înconjurau Biserica de zid Caimatei".

Zonele Construite Protejate sunt fragmente din oraş care au un caracter arhitectural, artistic şi istoric aparte. Acestea au fost stabilite pentru a le marca importanţa şi din nevoia de a conserva atmosfera, imobilele şi peisajele specifice, pentru a beneficia cu toţii de ele, acum şi în viitor. Ele nu împiedică dezvoltarea oraşului: scopul lor este să asigure o dezvoltare care respectă contextul şi chiar îmbogăţeşte caracterul locului.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.