Bugetul Ministerului Culturii propus pentru anul 2021 va fi cu puţin peste 12% mai mare decât cel alocat în 2020, potrivit proiectului Legii bugetului de stat publicat joi.
Pentru anul acesta, propunerea de buget în cazul MC este de 980,94 milioane de lei, faţă de 880,83 milioane de lei pe 2020.
Bugetele centralizate ale instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii au însemnat anul trecut 807,5 milioane de lei, execuţie preliminată, iar pentru 2021 propunerea este de 728,3 milioane de lei.
Estimarea bugetului ministerului făcută pentru anul 2022 este de 843,4 milioane de lei, pentru 2023, de 829,6 milioane de lei, iar pentru 2024, de 835,9 milioane de lei.
Pentru Concursul şi Festivalul internaţional „George Enescu” au fost prevăzute pentru anul acesta 52 de milioane de lei. În 2020, Concursul, care s-a desfăşurat, într-o primă fază, online, a primit 4,7 milioane de lei, iar în 2019, Festivalul a primit 42,64 milioane de lei.
Programul Acces va primi anul acesta 1 milion de lei, faţă de 892.000 de lei, anul trecut, iar programul Timişoara - Capitală Europeană a Culturii are prevăzut un credit de angajament de 61,5 milioane de lei.
Programul naţional pentru susţinerea financiară a participării României la evenimente internaţionale în domeniul artelor vizuale şi arhitecturii contemporane - Expoziţia Internaţională de Artă şi Arhitectură – La Biennale di Venezia va avea alocată suma de 800.000 de lei. Pentru următorii trei ani este prevăzută suma de 900.000 de lei.
Muzeele din subordinea MC vor primi 115,48 milioane de lei, în 2021, faţă de 126,44 milioane de lei, în 2020. În cazul bibliotecilor, instituţiilor de spectacole şi centrelor de cultură, diferenţele sunt mici.
Potrivit proiectului, obiectivele culturale pentru perioada 2021 - 2024 sunt:
1. Elaborarea şi implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susţinerea activităţilor cultural-artistice în perioada 2021-2022;
2. Realizarea Registrului Sectoarelor Cultural-Creative (RSCC);
3. Digitalizarea Ministerului Culturii şi a instituţiilor din subordine;
4. Crearea cadrului necesar pentru elaborarea şi adoptarea Statutului lucrătorului cultural;
5. Lansarea Programului de salvgardare a fondurilor arhivistice;
6. Îmbunătăţirea sistemului de finanţare a proiectelor culturale prin AFCN;
7. Stimularea participării organizaţiilor neguvernamentale şi a instituţiilor culturale din România la programe de finanţare europene în domeniul culturii şi patrimoniului cultural;
8. Eficientizarea colectării taxei Timbrul Monumentelor Istorice;
9. Implementarea unui program strategic de investiţie şi valorizare a sectorului şi capitalului cultural;
10. Operaţionalizarea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale pentru finanţarea instituţiilor culturale.
În domeniul cinematografiei, se va avea în vedere: eficientizarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice; elaborarea şi adoptarea Legii cinematografiei şi actualizarea metodologiei privind alimentarea fondului cinematografic; reforma instituţională şi a întregului sistem de finanţare, distribuţie, exploatare, promovare a cinematografiei româneşti; realizarea unui cadru legal nou, pentru aplicarea unei abordări naţionale strategice asupra rolului cinematografiei şi producţiei audiovizuale în societatea românească şi, în egală măsură, promovarea unor mijloace prin care autorităţile centrale şi locale pot susţine, facilita şi stimula dezvoltarea acestui domeniu; revalorificarea patrimoniului naţional cinematografic prin restaurare, remasterizare şi digitalizare, precum şi promovarea şi exploatarea la nivel naţional şi internaţional ale operelor audiovizuale de patrimoniu.
Mai este avută în vedere restaurarea monumentelor istorice şi adecvarea spaţiilor şi echipamentelor de practică culturală la nevoile şi orizontul de aşteptare ale populaţiei, se mai arată în document.
În cadrul Proiectului F/P 1562 (2006) privind reabilitarea monumentelor istorice din România, se are în vedere pentru anul 2021:
Continuarea implementării contractului „design & build” la Biblioteca Franceză „Omnia” Craiova.
Semnarea contractului de lucrări de consolidare şi restaurare şi demararea investiţiei la Palatul „Cantacuzino”, aparţinând Muzeului Naţional „George Enescu”. Clădirea va fi supusă unui amplu proces de relevare, cercetare şi analizare, revizuire, restaurare şi refacere a tuturor componentelor şi detaliilor arhitecturale.
Achiziţia contractului „design & built” privind lucrările de restaurare a Muzeului „Kalinderu”, ce aparţine de Muzeul Naţional de Artă al României şi care este închis publicului de mai mulţi ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
