"Steven Weinberg: drumul ştiinţific al unui laureat Nobel", povestea celui mai mare laser din lume, "Daniel David despre educaţia ştiinţifică a românilor" şi proiecţia documentarului "Food Evolution" fac parte din programul Bucharest Science Festival, anunţate la librăria Humanitas de la Cişmigiu.
În programul festivalului: o proiecţie de film, un dialog bazat pe date ştiinţifice despre contribuţia organismelor modificate genetic la asigurarea hranei pentru populaţia tot mai numeroasă a planetei, o întâlnire cu psihologul Daniel David în cursul căreia publicul va afla studiile despre rata de "alfabetizare" ştiinţifică a românilor şi o întâlnire dedicată lui Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1979 şi autorul unor foarte apreciate cărţi de istorie a ştiinţei.
Joi, de la ora 19.00, cu ocazia European Biotech Week, spectatorii vor vedea documentarul "Food Evolution" şi vor putea dialoga prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan.
Proiecţia filmului va fi urmată de o dezbatere la care va participa Dr. Frank Shotkoski, specializat în managementul proiectelor de biotehnologie, în dialog cu Corina Negrea, jurnalist de ştiinţă la Radio România Cultural.
"Food Evolution Movie", în regia lui Scott Hamilton Kennedy, care a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru documentarul "The Garden", şi avându-l drept prezentator pe Neil deGrasse Tyson, face apel la ştiinţă şi pune în discuţie ideile preconcepute despre organismele modificate genetic.
În documentar, experţi, activişti, cercetători şi fermieri îşi găsesc locul în dezbatere în încercarea de a face lumină într-un domeniu în care se împletesc ştiinţa şi ideologia, politica şi afacerile.
Vineri, de la ora 19.00, cercetători ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH) şi Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP) vor spune povestea celui mai mare laser din lume, construit la Măgurele, şi utilitatea lui, într-o serie de prezentări moderate de Corina Negrea. Invitaţi: Mircea Penţia, o prezentare cu tema "De la mecanica lui Newton la mecanica cuantică şi bosonul Higgs", Dan Stutman, o prezentare cu tema "Aplicaţii medicale pentru laserii de mare putere", Ovidiu Teşileanu, o prezentare cu tema "Povestea celui mai mare laser din lume".
Sâmbătă, de la ora 17.00, psihologul Daniel David, autorul studiului "Psihologia Poporului Român. Profilul Psihologic al Românilor", va dialoga cu Corina Negrea, jurnalist de ştiinţă la Radio România Cultural. Despre modul în care trăsăturile psihologice ale românilor încurajează sau, dimpotrivă, se opun unei educaţii ştiinţifice adecvate. Prof. univ. dr. Daniel David este şeful catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai şi conduce Clinica Universitară de Psihologie "Babeş-Bolyai - PsyTech".
"Stocul public de cunoaştere ştiinţifică din România contemporană relevă un deficit ştiinţific accentuat: aproximativ 80% din populaţie nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ; de asemenea, aproximativ 80% dintre români nu ştiu cum este aplicată metoda experimentală de cercetare şi operează precar cu probabilităţile. În context european, românii sînt mai puţin "alfabetizaţi" din punct de vedere ştiinţific. Deficitul cognitiv-ştiinţific al publicului român este unul dintre cele mai mari din Europa. Conform datelor Eurobarometrului special 224, România se află pe locul 24 din 29 de ţări europene (EU29), în ceea ce priveşte nivelul cunoaşterii ştiinţifice a publicului“ sunt concluziile studiului "Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării" (STISOC 2010).
Duminică, de la ora 17.00, este programată o dezbatere care îl are în centru pe Steven Weinberg, distins cu Nobel pentru Fizică în 1979. "Drumul în ştiinţă al lui Steven Weinberg", laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1979, va fi subiectul unui dialog între Vlad Zografi (coordonatorul colecţiei de ştiinţă a editurii Humanitas) şi prof. dr. Mihai Vişinescu (departamentul de Fizică Teoretică, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei").
Cercetările lui Steven Weinberg s-au concentrat de la început cu precădere asupra teoriilor de câmp, domeniul "fierbinte“ al fizicii de la jumătatea secolului, iar spre sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70 a contribuit decisiv la elaborarea teoriei câmpului electroslab, teorie ce unifică interacţia electromagnetică cu cea nucleară slabă. Acest pas imens în direcţia unificării tuturor interacţiilor din natură, visul de aur al fizicienilor, i-a adus în 1979 Premiul Nobel (primit în acelaşi an şi de Sheldon Glashow şi Abdus Salam pentru contribuţii la aceeaşi teorie a câmpului electroslab). Din anii ’60, cercetările lui Steven Weinberg încep să se orienteze şi spre astrofizică.
Steven Weinberg este şi autorul câtorva cărţi esenţiale pentru înţelegerea istoriei ştiinţei. În 1972 publică "Gravitation and Cosmology", care devine un tratat de referinţă în domeniu.
Este de asemenea autorul unor cărţi care se adresează publicului larg: "The First Three Minutes: A Modern View of the Origin of the Universe" (1977), "The Discovery of Subatomic Particles" (1983, apărută într-o ediţie revăzută în 2003, publicată în colecţia de ştiinţă a editurii Humanitas, cu titlul "Descoperirea particulelor subatomice"), "Elementary Particles and the Laws of Physics" (1987, împreună cu Richard Feynman), "Dreams of a Final Theory" (1993, publicată în colecţia de ştiinţă a Editurii Humanitas cu titlul "Visul unei teorii finale"), "Facing Up: Science and its Cultural Adversaries" (2001), "Glory and Terror: The Coming Nuclear Danger" (2004), "Lake Views: This World and the Universe" (2010), "To Explain the World: The Discovery of Modern Science" (2015, publicată în colecţia de ştiinţă a Editurii Humanitas în 2017 cu titlul "Lumea explicată. Descoperirea ştiinţei moderne").
"Sunt fizician, nu istoric, însă de-a lungul timpului istoria ştiinţei a ajuns să mă fascineze tot mai mult. Este o poveste extraordinară, una dintre cele mai interesante din istoria omenirii. Este, de asemenea, o poveste care, pentru oamenii de ştiinţă ca mine, are o miză personală. Cercetarea actuală poate fi ajutată şi limpezită de cunoaşterea trecutului ei, iar pe unii savanţi cunoaşterea istoriei ştiinţei îi stimulează în activitatea lor", spunea Steven Weinberg.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
