Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer Daniel Breaz, a prezent vineri, într-o conferinţă de presă, bilanţul activităţii instituţiei din martie 2018 până în prezent, trecând în revistă obiectivele din programul de guvernare atinse, dar şi realizarea unor lucruri care nu erau planificate. El a vorbit despre revitalizarea patrimoniului culturii rome, pentru care sunt alocaţi 2,9 milioane de euro, şi a anunţat începerea lucrărilor la Palatul „Cantacuzino”, dar şi că în august 2019 va fi finalizat Codul Patrimoniului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Definind cultura ca o prioritate a Guvernului, „cel mai solid, profund şi esenţial liant”, ministrul Breaz şi-a început prezentarea amintind de semnarea acordului cu Academia Română pentru formarea Senatului Culturii, organism cu rol consultativ, în martie 2018.

Folosind impersonalele „s-au finanţat”, „s-au alocat”, s-au finalizat”, programele „îşi propun”, ministrul Culturii a început relatarea cu programul Ro-Cultura „Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural şi schimb cultural”, finanţat din fonduri SEE în total cu 29 de milioane de euro.

Potrivit lui Breaz, vor fi lansate în total şapte apeluri de proiecte. Cel puţin 7 clădiri monument istoric şi cel puţin 200 de obiecte de patrimoniu vor fi restaurate şi valorificate cultural şi economic. 

„Mai mult, vor fi susţinute 150 de spectacole de artă contemporană, vor fi create peste 160 de locuri de muncă şi se va investi în îmbunătăţirea competenţelor antreprenoriale pentru cel puţin 110 experţi activi în domeniul cultural”. Instituţiile publice, ONG-urile şi IMM-urile sunt cele care pot depune solicitări în acest program.

În 2018, a spus ministrul, a fost semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Monumente istorice - planificare strategică şi politici publice optimizate”, finanţat prin POCA. În cadrul proiectului, realizată sistematizarea şi simplificarea fondului legislativ activ din domeniul patrimoniului cultural naţional şi elaborat Codul Patrimoniului Cultural.

„Până în prezent s-a constituit echipa de proiect, s-au organizat consultări cu privire la Tezele patrimoniului cultural şi s-a lucrat la inventarierea şi analiza legislaţiei, precum şi la elaborarea metodologiei de inventariere a patrimoniului cultural imobil. Conform proiectului, termenul estimat pentru finalizarea elaborării Codului este august 2019”.

Anul acesta, la nivelul MCIN, au fost constituite grupuri de lucru şi analiză şi pentru modificarea unei alte priorităţi legislative – Legea 422/2001, privind protejarea tuturor monumentelor istorice, astfel încât statul să poată interveni cu lucrări de protejare şi pentru monumentele istorice aflate în situaţii litigioase.

Breaz a mai anunţat că în circuitul interministerial de avizare se află OG nr. 51/1998, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, în urma consultării publice organizate de MCIN.

În 2019, au început lucrările de refacere a Palatului „Cantacuzino” şi a Bibliotecii „Omnia” din Craiova.

După ce a fost investită suma de 348,8 milioane de euro - din credite externe şi bugetul naţional, rată de implementare de 90% - 16 obiective de investiţii dintr-un total de 21 au fost finalizate şi redeschise publicului.

Printre acestea se numără Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Opera Naţională Bucureşti, Palatul Culturii Iaşi, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” Bucureşti, Palatul Regal, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" Iaşi, noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, Palatul „Al.I. Cuza” de la Ruginoasa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, Muzeul Colecţiilor de Artă;

„Investim în cetăţile dacice!”, a susţinut ministrul, făcând, desigur, referire la cele din Munţii Orăştiei, sit aflat în Lista Patrimoniului Mondial din anul 1999. În special, Sarmizegetusa Regia şi Costeşti-Cetăţuie, incluse în programul naţional de restaurare.

Luna aceasta a fost prezentat proiectul de restaurare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, faza a doua.

În programul Europa Creativă 2014-2020, în ultimii doi ani, „s-au finanţat 41 proiecte”, iar Timişoara „este desemnată Capitală Europeană a Culturii în anul 2021”.

În decembrie 2018, a fost lansată Harta interactivă a Centenarului şi inaugurat Monumentul de la Alba-Iulia, iar 671 de proiecte dedicate Centenarului au fost finanţate cu 150 de milioane de lei. 

Sprijinirea cinematografiei a fost un alt punct important adus în prezentare, ministrul vorbind - spre deosebire de majoritatea cineaştilor români - despre o industrie. „Susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional şi revigorarea reţelei cinematografice naţionale reprezintă un obiectiv asumat de Guvern. (...) În programul Europa Creativă, în ultimii doi ani, s-au finanţat 109 proiecte în care au participat organizaţii din România”.

Anul acesta, MCIN are în vedere finanţarea proiectelor culturale depuse în anul 2018 de Asociaţia Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021 în valoare de 4.500.000 de lei.

Ministerul sprijină şi înfiinţarea de hub-uri culturale, asigură condiţiile necesare continuării şi dezvoltării programului naţional „Limes”, dedicat inventarierii şi cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României, a mai expus Breaz.

Din bugetul programului Ro-Cultura cel puţin 10 procente vor fi destinate îmbunătăţirii situaţiei populaţiei rome.

„Se vor lansa două apeluri de proiecte vizând revitalizarea patrimoniului cultural al minorităţii rome (900.000 euro) şi sprijinirea iniţiativelor culturale despre minoritatea romă (2.000.000 euro)”.

În programul de susţinere şi promovare a culturii minorităţilor, pentru perioada aprilie – noiembrie 2019, au fost analizate şi acordată finanţare pentru 18 proiecte din bugetul MCIN destinat proiectelor prioritare. 

Măsuri realizate în afara programului de guvernare prezentate de Breaz au fost: reluarea activităţii Comisiei Naţionale a Bibliotecilor, după 9 ani, în septembrie 2018, înfiinţarea Orchestrei Uniunii Europene, în ianuarie 2019, şi a teatrului nou pentru tineri - Teatrului Muzical „Ambasadorii“. 

În final, el a enumerat şi evenimentele desfăşurate sub egida Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene - conferinţe şi reuniuni informale.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.