Bibliotecă cu 200 de volume ale scriitorilor români traduşi în străinătate, în Sala Mare a ICR/ Sunt expuse: „Luceafărul” lui Eminescu, tradus în japoneză în stil manga, cartea autobiografică „Una vita romena” de Cristian Mungiu/ FOTO

Bibliotecă cu 200 de volume ale scriitorilor români traduşi în străinătate, în Sala Mare a ICR/ Sunt expuse: „Luceafărul” lui Eminescu, tradus în japoneză în stil manga, cartea autobiografică „Una vita romena” de Cristian Mungiu/ FOTO

Volume de Lena Constante, Liviu Rebreanu, Cristian Mungiu, traduse în spaniolă şi italiană, titluri de Mircea Cărtărescu, apărute la edituri din Germania şi Norvegia, de Ana Blandiana în spaniolă, de Mihail Sebastian în portugheză şi franceză, de George Arion în arabă, de Tatiana Ţîbuleac în poloneză sunt expuse în Sala Mare a Institutului Cultural Român timp de o lună. Titlurile alese au apărut datorită singurului program de finanţare din România, Translation and Publication Support (TPS), care anul acesta împlineşte 20 de ani.

Derulat de ICR prin Centrul Naţional al Cărţii, TPS împlineşte 20 de ani şi 1.000 de titluri din literatura română publicate în numeroase ţări, care au ajuns în multe librării şi biblioteci de pe mai multe continente.

„După 20 de ani. Cărţile României şi călătoriile lor” este curatoriată de arh. Emil Ivănescu şi Simina Filat. „Când am văzut bogăţia aceasta (de cărţi, n.r.), am zis că merită expuse. O bibliotecă este o lume în lume şi, prin câteva module am recreat atmosfera unei biblioteci în care să putem expune cărţile pentru a le simţi aproape”, a declarat la vernisaj Emil Ivănescu, care a întărit ideea că TPS este „o mare valoare” pentru ICR. Apreciind calitatea cărţilor, arhitectul a afirmat că „suntem mândri că suntem peste tot în lume”. 

 

Autori din toate generaţiile, de la secolul XIX la secolul XXI, poezie, proză, memorialistică, studii de istorie, publicaţii în peste 30 de limbi, literatura română se prezintă din ce în ce mai bine. Multe dintre ele au fost protagonistele unor evenimente internaţionale, târguri de carte, seri de lecturi la ambasade, la librării. Cei mai traduşi autori români sunt: Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Gabriela Adameşteanu. Dar avem şi Dan Lungu, un autor foarte tradus în ultimii ani, Tatiana Ţîbuleac a fost tradusă şi premiată, sunt din ce în ce mai mulţi. Vrem să semnalăm că s-au făcut nişte progrese, s-au afirmat generaţii de traducători, avem ce arăta, sperăm ca şi publicul şi cititorii să fie din ce în ce mai interesaţi. 

În expoziţie, „publicul va putea răsfoi primul volum de Mihai Sebastian, tradus în 2007 la editura L'Herne, „Luceafărul” lui Eminescu, tradus în japoneză  în stil manga, volume de Max Blecher, descoperit de editurile din Spania, Italia, „Una vita romena”, ediţia în italiană, tradusă de Anita Bernacchia, a cărţii autobiografice a lui Cristian Mungiu „Bunica mea din Basarabia”, celebrul jurnal „Bric-à-brac” de Lucian Pintilie, care a luat un premiu important în Franţa la apariţie, în 2007, o carte specială, tradusă în franceză de Marie-France Ionesco”, a declarat, pentru News.ro, Dana Ionescu, coordonator al Centrului Naţional al Cărţii.  

În selecţie se mai află: „Evadarea silenţioasă” de Lena Constante a fost tradusă în italiană şi în alte limbi, „Atac în bibliotecă”, de George Arion, tradusă în arabă. 

„TPS este un instrument foarte util şi important pentru promovarea, pentru publicarea şi prezenţa scriitorilor români şi a operelor lor la nivel internaţional, pentru că acest program, care împlineşte 20 de ani, se adresează editurilor străine, şi toate aceste titluri prin TPS sunt pe pieţe din străinătate, deci accesibile publicului internaţional. E o sărbătoare pentru noi, mai ales că suntem într-un moment în care literatura română are foarte multe de oferit, este prezentă şi apreciată internaţional, apreciere care, în opinia mea, este în creştere în ultimii ani, şi dorim şi ca numărul de aplicaţii pe care programul noatru să le poată susţine să crească în perspectiva târgurilor de carte viitoare, în perspectiva prezenţei României la Târgul de la Frankfurt în 2028. TPS a folosit şi ca sursă de inspiraţie pentru programul dedicat literaturii pentru copii şi am speranţa că acest program, singurul prin care o instituţie din România susţine traduceri la nivel internaţional, să continue”, a declarat, pentru News.ro, Liviu Jicman, preşedintele ICR. 

Editurile străine sunt foarte interesate de autorii români. „Acest interes est diferit de la spaţiu la spaţiu, sunt spaţii de limbă în care avem o prezenţă importantă. În Europa, pe spaţiile de limbă spaniolă, franceză şi germană avem o bună prezenţă. Am încheiat Sezonul România-Polonia care a fost o bună ocazie de promovare suplimentară, avem foarte multe cărţi apărute acolo, existând acest element foarte important al traducătorilor, pentru că o condiţie pentru a avea traduceri este existenţa unor traducători buni”, a mai afirmat Liviu Jicman. 

Programul TPS va putea fi derulat după aprobarea Legii Bugetului, „este foarte important tocmai în contextul Târgului de Carte de la Frankfurt, pentru că proiectele câştigătoare anul acesta vor avea şansa să fie în librării în 2028. Timpul este un factor foarte important. Noi funcţionăm din subvenţie de la stat şi atunci este foarte important să lansăm programul cât mai curând, astfel încât aceste cărţi să poată apărea până la finalul anului”, a subliniat preşedintele ICR. 

Luni, 9 martie, de la ora 11.00, sediul ICR va găzdui o conferinţă internaţională, iar marţi, 10 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu va avea loc manifestarea intitulată „Povestea mea de dragoste cu literatura. Mircea Cărtărescu în dialog cu Marian Ochoa de Eribe”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor