Expoziţia „10 urmaşi ai lui Brâncuşi, curatoriată de Ioana Spiridon, este prima temporară a sezonului organizată la Art Safari, de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, anunţă organizatorii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La Art Safari, de joi până pe 5 martie, publicul va vedea lucrări de George Apostu, Florica Ioan, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Gheorghe Iliescu Călineşti, Ion Vlasiu, Géza Vida, Paul Neagu, Irina Codreanu, Ingo Glass.

„Pentru prima dată, Art Safari este deschis publicului de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, ocazie cu care ne dorim să aducem în atenţia vizitatorilor noştri altceva despre artistul care nu mai are nevoie de nicio prezentare. Brâncuşi nu a avut nici elevi direcţi, nici discipoli. Cei care au lucrat în atelierul său din Impasse Ronsin au învăţat de la el doar privindu-l cum sculptează, observându-l cum trăieşte. Cine sunt cei 10 urmaşi ai lui Brâncuşi, cei care au transmis moştenirea sa? Vă invităm să aflaţi la Art Safari!”, spune Ioana Ciocan, CEO Art Safari şi comisar al României la Bienala de Artă de la Veneţia. 

Constantin Brâncuşi (1876-1957) a revoluţionat limbajul plastic. A creat un nou fel de a gândi şi de a sculpta şi a transmis conştiinţa formei pure. A asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realităţii la exprimarea esenţei lucrurilor. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului definesc creaţia lui Brâncuşi.

Cei mai importanţi sculptori români după Brâncuşi

Opera lui Brâncuşi a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen. Cei 10 urmaşi ai lui Constantin Brâncuşi, selectaţi de Ioana Spiridon, curatorul expoziţiei, sunt: George Apostu, Florica Ioan, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Gheorghe Iliescu Călineşti, Ion Vlasiu, Géza Vida, Paul Neagu, Irina Codreanu, Ingo Glass.

La Art Safari se va regăsi şi celebra lucrare „Crucea secolului” de Paul Neagu (1938-2004), transformată ulterior în monument de for public, comisionat de Andrei Pleşu, ministrul Culturii din 1991, pentru comemorarea Revoluţiei din 1989. Paul Neagu a fost considerat atât de critica din ţară, cât şi din străinătate drept cel mai important sculptor român după Brâncuşi.

Opera unui alt artist prezent în expoziţia temporară, George Apostu (1934-1986), se conturează în jurul mitul cuplului primordial, al maternităţii, al paternităţii, al divinităţii. George Apostu s-a remarcat încă de la început ca un discipol al patrimoniului şi al arhaicului, pe care le va transforma în inovări stilistice pline de mister.

De asemenea, pentru Napoleon Tiron (n. 1935), lemnul are o semnificaţie profundă, care duce cu gândul la primele experienţe din copilăria artistului, despre care îşi aminteşte cu nostalgie.

Gheorghe Iliescu Călineşti (1932-2002) a fost un reprezentant al sculpturii avangardiste. „Omagiu lui Brâncuşi” este lucrarea cea mai elocventă pentru a ilustra poziţionarea artistului faţă de influenţa sculptorului român asupra unei întregi generaţii de artişti.

Aflată în contact direct cu artiştii din avangarda europeană, Irina Codreanu (1896-1985) a frecventat cu regularitate atelierul de la Paris al lui Constantin Brâncuşi. Începând cu 1919, artista se stabileşte la Paris şi urmează Academia de la Grande Chaumière, avându-l ca mentor pe Émile Antoine Bourdelle. Una dintre cele mai cunoscute lucrări, „Sirenă”, este expusă la Art Safari.

Vasile Gorduz (1931-2008) prezintă două tendinţe importante în creaţia sa: una pe linia sculpturalităţii lui Constantin Brâncuşi, de inspiraţie ancestrală, şi alta pe linia lui Dimitrie Paciurea, de inspiraţie mitică, fantastică.

Géza Vida (1913-1980) este un continuator al tradiţiei populare, unde originea, omul şi străbunul se întâlnesc. Alături de aceştia, vizitatorii pot să descopere şi opere de Florica Ioan (1923-2008), Ion Vlasiu (1908-1997) şi Ingo Glass (1941-2022). 

Program Art Safari (10 februarie-14 mai 2023)

• Joi-duminică – 12:00-21.00; Night Tours – în fiecare vineri şi sâmbătă 22:00-1:00 (ghidaj, muzică live şi prosecco)
• Bilete: https://tickets.artsafari.ro/e?lang=ro sau direct de la intrare (Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20, Bucureşti)

Patru expoziţii de artă românească şi internaţională în sezonul 11

„Ion Theodorescu-Sion. O viaţă de poveste”, curator dr. Elena Olariu - o retrospectivă marca Art Safari şi Muzeul Municipiului Bucureşti, care aduce în atenţie un mare maestru al artei. Compoziţii Neo-româneşti monumentale, ţărani portretizaţi grandios, femei înfăţişate ca zeiţe ale pădurii şi naturi statice bogate în detalii.

„Maeştrii picturii spaniole. Secolul al XIX-lea şi apariţia Impresionismului”, curator dr. Helena Alonso - o expoziţie construită în jurul renumitului impresionist spaniol Joaquín Sorolla (1863-1923), „Maestrul luminii”, în contextul celebrării internaţionale a centenarului său, şi a lui Mariano Fortuny (1871-1949) – artist versatil care s-a bucurat de un mare succes internaţional.

„The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize”, curator Daria de Bauvais, asistată de dr. Lisa Colin, o expoziţie realizată în parteneriat cu Asociaţia pentru Difuzarea Internaţională a Artei Franceze şi Institutul Francez. Prix Marcel Duchamp este unul dintre cele mai prestigioase premii din lume acordat artei contemporane.

„Young Blood 2.0. Ce este nou în artă?”, curator Mihai Zgondoiu - o radiografie a artei Supercontemporane, care cuprinde 65 de artişti din marile oraşe ale României, dar şi din Republica Moldova. De la picturi, video art, artă digitală, NFT, până la instalaţii, obiect şi artă textilă. 

Art Safari se desfăşoară până pe 14 mai la Palatul Dacia-România (al Muzeului Municipiului Bucureşti), din strada Lipscani, nr. 18-20. Palatul se deschide şi noaptea, în fiecare vineri şi sâmbătă, de la 22.00 la 1.00.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.