Documente ştiinţifice dar şi personale ale astrofizicianului britanic Stephen Hawking, decedat în 2018, vor fi păstrate la biblioteca Universităţii din Cambridge, a anunţat aceasta joi, iar biroul va fi reconstituit la Muzeul de Ştiinţe din Londra, scrie AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Printre cele 10.000 de pagini de arhive care vor putea fi consultate la Cambridge, scrisori datând din 1944 până în 2008, sunt incluse documente personale precum o poveste cu piraţi scrisă la vârsta de 6 ani tatălui său, dar şi corespondenţa cu preşedinţi americani sau oameni de ştiinţă de renume.         

Biblioteca va păstra şi o prima schiţă a cărţii sale ''A Brief History Of Time'', apărută în 1988 şi care a emoţionat un public larg, sau scenarii de film şi de televiziune, inclusiv ale episoadelor din "The Simpsons" cu personajul său. 

"Aceasta oferă o perspectivă extraordinară asupra evoluţiei vieţii ştiinţifice a lui Stephen, de la copilăria sa la cercetările din studenţie, de la militantul pentru drepturile persoanelor cu handicap la omul de ştiinţă de renume mondial cu descoperiri revoluţionare", a subliniat Jessica Gardner, responsabil la Biblioteca Universităţii din Cambridge.

Vechiul său birou de la Departamentul de matematică aplicată şi de fizică teoretică de la Universitatea din Cambridge va fi fidel reconstituit de Muzeul de Ştiinţe din cartierul South Kensington, Londra. Unele elemente, precum scaunele sale rulante făcute pe măsură, vor fi expuse publicului în 2022. 

"Suntem foarte fericiţi că aceste două instituţii importante conservă opera vieţii tatălui nostru în beneficiul generaţiilor care vin şi fac moştenirea sa accesibilă unui public cât mai mare", au spus copiii săi Lucy, Tim şi Robert Hawking, care speră ca realizările sale "să continue inspire generaţii de viitori oameni de ştiinţă".        

Stephen Hawking, reputat pentru lucrările sale despre univers, a murit la Cambridge pe 14 martie 2018, la vârsta de 76 de ani. 

Astrofizicianul a sfidat previziunile potrivit cărora ar mai fi avut câţiva ani de trăit după ce a fost diagnosticat în 1964 cu o boală neurodegenerativă paralizantă, scleroză amiotrofică laterală  (ALS) sau boala Charcot.

Maladia l-a privat progresiv de mobilitate şi l-a ţintuit în scaunul cu rotile, aproape complet paralizat şi incapabil să vorbească, comunicând doar prin intermediul celebrului său sintetizator vocal.   

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.