Cel mai mare festival dedicat culturii şi tradiţiilor săseşti din Transilvania s-a desfăşurat în perioada 3-6 august, în zece localităţi situate în perimetrul istoric numit Haferland (Ţara Ovăzului), între Braşov şi Sighişoara: Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Roadeş, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri. Evenimentul s-a derulat în premieră sub înaltul patronaj al Alteţelor Sale Serenissime Prinţul şi Prinţesa Alexander von und zu Liechtenstein, membri ai casei princiare de Liechtenstein. Au fost prezenţi aproape 5.000 de participanţi şi spectatori de zece naţionalităţi diferite şi vârste cuprinse între 5 luni şi 101 ani
Pe parcursul festivalului, spectatorii au urmărit 200 de minute de dansuri tradiţionale săseşti şi ceangăieşti, fanfarele au încântat publicul prezent cu nu mai puţin de 300 de minute de muzică tradiţională, iar serile muzicale organizate în bisericile fortificate au adus în faţa audienţei peste 200 de minute de concerte de canto, muzică clasică şi jazz, la instrumente ca orga, vioară şi pian.
Festivalul Săptămâna Haferland 2023 s-a încheiat duminică seara, după patru zile de sărbătoare comunitară la care au participat împreună saşi păstrători ai tradiţiilor şi originilor lor, români, maghiari, ceangăi şi romi care au rămas aici de-a lungul ultimelor decenii. O incursiune unică în cultura Transilvaniei, festivalul a avut în public nu mai puţin de zece naţionalităţi diferite – printre care britanici, elveţieni, americani, israelieni şi brazilieni –, cea de-a XI-a ediţie fiind una dintre cele mai diverse cultural de până acum.
Diversitatea s-a putut vedea şi în vârstele participanţilor şi spectatorilor, acestea fiind cuprinse între aproape 5 luni – Ian Martin, nepotul unuia dintre saşii care trăiesc în satele Haferlandului – şi doamna Sofia Folberth, în vârstă de 101 ani, „memoria vie” a istoriei recente a satelor săseşti.
Sustenabilitatea comunităţii: păstrarea legăturii cu tradiţia, dar şi investiţii în viitor
Sustenabilitatea „Ţării Ovăzului” s-a aflat în centrul conversaţiei lansate anul acesta în cadrul evenimentului, cu toate valenţele ei: protecţia mediului şi prezervarea diversităţii florei locale, păstrarea tradiţiilor şi culturii minorităţilor, susţinerea noilor generaţii de locuitori care să ducă mai departe specificul locului, miza fiind pe de o parte continuitatea comunităţii săseşti din Haferland, care trăieşte aici de opt secole, iar pe de alta renaşterea zonei şi conectarea ei cu viitorul.
„Aceasta înseamnă sustenabilitate în Haferland: o comunitate vie, activă, multiculturală, care păstrează legături cu tradiţia şi investeşte în acelaşi timp în viitor. Sper ca Haferlandul să fie în continuare casa noastră – saşi, români şi maghiari deopotrivă – şi să vă primim în fiecare an, cu bucurie, ca oaspeţi. În satele din Haferland trăiesc încă familii ai căror strămoşi sunt înscrişi pe zidurile acestor splendide biserici. Misiunea noastră, a celor care venim în fiecare an aici, la Săptămâna Haferland, este să ne asigurăm că vom păstra aceste legături profunde care ţin comunitatea laolaltă, şi care, de asemenea, ne leagă de trecut. Este extrem de important să ne asigurăm că aceste comunităţi îşi vor păstra tradiţiile pentru a avea un viitor sustenabil, precum şi o economie în continuă dezvoltare”, a declarat Michael Schmidt, preşedintele Fundaţiei M&V Schmidt, co-organizatoarea a festivalului.
„Transilvania este o surpriză pentru noi. Nu cred că mai există în Europa peisaje şi un mediu natural sălbatic, la fel ca aici. Nu trebuie să facem aceleaşi greşeli pe care noi le-am făcut în Vestul Europei în ceea ce priveşte protejarea mediului. Sper să revenim aici”, a declarat prinţul Alexander von und zu Liechtenstein, care a fost prezent la eveniment în ultima zi a festivalului, alături de soţie.
„E foarte frumos să venim într-un loc în care există speranţă. Noi venim dintr-o ţară care a fost una dintre cele mai sărace din Europa şi care este astăzi una dintre cele mai bogate, cu o economie foarte puternică. Totul este posibil, ne-aţi dat şi nouă speranţă”, a adăugat Prinţesa Astrid von und zu Liechtenstein.
Prinţul Alexander şi soţia sa aparţin uneia dintre cele mai vechi case princiare din Europa, cu rădăcini care coboară până în sec. al XII-lea. Alexander este fiul Prinţului Philipp de Liechtenstein, fratele actualului şef al statului, Prinţul Suveran Hans-Adam al II-lea, şi deci nepotul acestuia din urmă. Este căsătorit cu Prinţesa Astrid din 2003. Alături de fiica lor, Prinţesa Theodora, Prinţul Alexander şi soţia sa sunt implicaţi de mult timp în proiecte de regenerare culturală şi conservare a mediului, inclusiv în România, ţară pe care au mai vizitat-o în trecut.
Soluţii pentru regiune: forumuri de cooperare, implicarea comunităţilor non-săseşti
„România şi Germania se pot dezvolta doar în aliniere la nivel internaţional”, a declarat E.S. Dr. Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei în România, la reuniunea Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German (FCBRG) desfăşurată la Criţ în ultima zi a festivalului. FCBRG este o organizaţie non-profit fondată ca platformă de schimburi pe teme culturale, sociale, economice şi ştiinţifice între România şi Germania. Reuniunea Forumului ce a avut loc în cadrul Săptămânii Haferland a fost prezidată de E.S. Dr. Peer Gebauer, care este şi vicepreşedinte al FCBRG, printre participanţi aflându-se Alteţele Sale Serenissime prinţul şi prinţesa Alexander von und zu Liechtenstein, membri ai corpului diplomatic (E.S. Andrew Noble, ambasadorul Regatului Unit la Bucureşti, domnul Carlos Maria Vallarino, însărcinat cu afaceri a.i. al Argentinei la Bucureşti), domnul Michael Schmidt, preşedintele Fundaţiei M&V Schmidt şi secretar general al FCBRG, diplomaţi şi personalităţi marcante ale vieţii culturale şi politice din ţara noastră şi din Germania.
O temă de importanţă majoră a fost nevoia de a găsi formule complementare de colaborare pentru a dezvolta în mod sustenabil zona Haferlandului. Printre propuneri s-au numărat înfiinţarea unor forumuri de cooperare cu Regatul Unit sau alte state din afara UE, nevoia de implicare a comunităţilor non-săseşti în eforturile de revitalizare a vieţuirii saşilor în Transilvania, precum şi folosirea acestei extraordinare punţi de legătură cu Europa germanofonă care este populaţia saşilor care trăiesc în România şi Germania.
Săptămâna Haferland 2023 în cifre
Pe parcursul celor patru zile ale festivalului, cei aproape 5.000 de spectatori s-au putut delecta cu peste 200 de minute de dansuri tradiţionale săseşti şi ceangăieşti. Fanfarele au încântat publicul prezent cu nu mai puţin de 300 de minute de muzică tradiţională. Cu o durată de peste 200 de minute, serile muzicale organizate în bisericile fortificate au adus în faţa audienţei concerte de canto, jazz şi muzică clasică şi instrumente precum orga, vioara şi pianul. Nu mai puţin de 100 de artişti din ansambluri diferite din România şi Germania, cu vârste cuprinse între 15 şi 70 ani, au făcut parte din programul festivalului.
Pe lângă spectacolele captivante, festivalul a mai găzduit nouă ateliere interactive, deschise tuturor participanţilor – adulţi şi copii –, care au avut oportunitatea de a învăţa şi experimenta noi abilităţi, meşteşuguri artizanale şi tehnici artistice specifice Ţării Ovăzului.
Evenimentul a fost completat de o impresionantă paradă de costume şi dezbateri interesante, care au adus în prim-plan teme relevante legate de cultura şi tradiţiile săseşti şi ceangăieşti.
De asemenea, participanţii au avut prilejul de a se conecta cu elemente culturale şi istorice mai profunde prin seri de lectură, proiecţii de film şi expoziţii care au prezentat bogăţia moştenirii culturale săseşti.
Iubitorii de gastronomie au avut de ales dintre zecile de preparate locale cum ar fi lichiu, cozonac împletit, gogoşi şi Lia-Schnitte, o prăjitură tradiţională cu miere. Au fost nelipsite siropurile de soc şi mure pregătite de localnici, dar şi dulceţurile de rubarbă, fructe de soc şi măceşe cu nucă, precum şi pâinea specifică zonei.
Ediţia din 2023 a fost o experienţă memorabilă pentru toţi cei prezenţi, aducând laolaltă artă, tradiţie şi bucurie într-un eveniment care a sărbătorit diversitatea şi bogăţia culturală a regiunii.
Biserica Evanghelică Fortificată din Rupea, redată circuitului turistic
Resfinţirea Bisericii Evanghelice Fortificate din Rupea a fost unul dintre evenimentele centrale ale Săptămănii Haferland 2023. În cea de-a doua zi a evenimentului, biserica a fost resfinţită după finalizarea lucrărilor de renovare ce au avut loc în ultimii trei ani, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană în valoare de peste două milioane de lei. Primarul oraşului Rupea, Alexandru Opriş, a precizat că după redeschiderea Bisericii Evanghelice acest obiectiv va reintra şi în circuitul turistic al zonei.
Biserica din Rupea, ctitorită în secolul XIV-lea, a fost unul dintre centrele majore ale vieţii spirituale ale comunităţii săseşti din Transilvania. Întregul ansamblu al cetăţii Rupea, construit între secolele XIV şi XVII, a fost restaurat sau, acolo unde nu a mai fost posibil, reconstruit, începând cu zidurile, curtea interioară şi turnurile (Turnul Porţii, Turnul Slăninii, Turnul Slujitorilor, Turnul Cercetaşilor, Turnul Pulberăriei). Evenimentul a avut loc în prezenţa Episcopului Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, Reinhart Guib, a consulului Republicii Federale Germania la Sibiu, Kerstin Ursula Jahnn, a preşedintelui Fundaţiei M&V Schmidt, domnul Michael Schmidt, a primarului oraşului Rupea, Alexandru Opriş, a preşedintelui ICR, Liviu Jicman şi a altor oficialităţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
