Alep în Siria, Antakya (vechea Antiohie) sau Sanliurfa în Turcia, printre cele mai vechi oraşe din lume, foste etape pe Drumul Mătăsii care deţin bijuterii arhitecturale, au fost afectate de seismul de luni, potrivit AFP.
Alep
Alep este locuit de cel puţin 4.000 de ani înainte de Hristos, datorită poziţiei strategice între Mediterana şi Mesopotamia. Specializată în industria manufacturieră, capitala celebrului săpun era al doilea oraş al Imperiului otoman în secolul al XIX-lea.
În timpul războiului civil din Siria (2012-2016), luptele dintre armata siriană, ajutată de aliatul său rus, şi insurgenţii din acest oraş de la nord-vest, au afectat deja oraşul.
O secţiune din meterezele cetăţii din secolul al XIII-lea s-a prăbuşit, la fel ca minaretul selgiucid al moscheii omeiade, în timp ce souk-ul cu magazinele sale uneori vechi de secole au fost parţial distrus de flăcări. „Peste 10% din monumentele istorice din Alep” au fost distruse”, potrivit UNESCO
După cutremurul de luni, „părţi din moara otomană din interiorul cetăţii” au căzut, iar „părţi din zidurile de apărare de nord-est s-au crăpat”, a raportat Direcţia Generală de Antichităţi şi Muzee la Damasc. „Părţi mari ale cupolei moscheii Ayyubid”, din interiorul cetăţii, s-au prăbuşit, de asemenea, „inclusiv intrarea în turnul defensiv mameluc”.
UNESCO a înscris în 1986 vechiul oraş în Patrimoniul mondial şi l-a plasat în 2013 pe lista siturilor în pericol.
Antakya
Antakya, fosta Antiohie, este astăzi în ruine. Oraşul a fost rivalul Alexandriei, romanilor, grecilor, otomanilor, pe atunci o staţiune populară a mandatului francez pe malul Mediteranei după Primul Război Mondial.
Este situat în sudul Turciei, la o aruncătură de băţ de graniţa cu Siria, din care găzduieşte un număr mare de refugiaţi alungaţi de război.
Fondată în jurul anului 300 î.Hr. de Seleucus, un general al lui Alexandru cel Mare, a fost capitala imensului Imperiu Seleucid, care s-a extins timp de aproape trei secole de-a lungul Mediteranei şi a domnit peste o parte a Asiei Mici, de la Babilon până în Mesopotamia şi Anatolia până la Iran. A fost, de asemenea, unul dintre oraşele cheie de pe Drumului Mătăsii.
Integrată mai târziu în Imperiul Roman, apoi bizantin, Antiohia este cunoscută pentru multiculturalismul său, grecii şi evreii în special se confruntă acolo. A devenit apoi un oraş cheie al creştinismului în curs de dezvoltare şi rămâne important pentru bisericile creştine din Orient.
Sanliurfa
Situat în sud-estul Turciei, nu departe de frontiera cu Siria, provincia Sanliurfa („Urfa cea Glorioasă”) adăposteşte cel mai vechi sanctuar cunoscut din lume, Göbekli Tepe.
Acest sit înscris din 2018 în Patrimoniul mondial al UNESCO figurează printre cele care ar fi putut fi afectate, semnala luni organizaţia.
Cu mai mult de 7.000 de ani înainte de Stonehenge în Anglia şi piramidele egiptene, mii de oameni se adunau la Göbekli Tepe („dealul cu burtă” în turcă), pentru a se închina între megaliţii bogat ornamentaţi.
Göbekli Tepe este binecuvântare pentru această provincie săracă şi de mult timp neglijată, unde refugiaţii sirieni reprezintă acum un sfert din populaţie.
Situată pe o rută folosită încă din antichitate pentru a călători între Anatolia şi nordul Mesopotamiei, vechea Edessa a fost un centru major al culturii siriene şi a avut un rol proeminent în conflictele dintre părţi şi Roma.
Comitatul Edessa a fost în 1098 unul dintre statele create în Orientul Mijlociu de către cruciaţi, înainte de a fi anexat Imperiului Otoman şi de a fi, sub numele de Urfa, scena masacrelor armenilor din 1895 şi 1915. În timpul războiului de Independenţă, Urfa s-a remarcat în 1920 prin rezistenţa faţă de trupele franceze.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
