Specialiştii Academiei Române au transmis că vor aproba intervenţia la urs şi lup propusă de Ministerul Mediului cu condiţia să fie respectate o serie de măsuri de protejare a speciilor şi a populaţiei.
Pe 5 iulie, Ministerului Mediului a transmis Academiei Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) proiectul "Ordin pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante“, potrivit unui comunicat al Academiei Române.
Comisia a cerut să fie făcute modificări în textul Ordinului, care să clarifice mai multe aspecte: că nu este vorba despre vânătoare la trofeu; că primează acţiunile de capturare şi relocare, recoltarea făcându-se numai în situaţiile bine justificate; că acţiunile de capturare şi relocare vor fi efectuate exclusiv de către personal tehnic de specialitate angajat; că responsabilitatea respectării procedurilor revine autorităţii publice teritoriale şi că cifrele maximale propuse nu sunt de natură a afecta starea de conservare a celor două specii, iar relocarea exemplarelor capturate contribuie la reglarea densităţii populaţiilor lor în diverse zone ale ţării.
CMN anunţă că va aviza acest proiect de Ordin numai în situaţia în care, pentru probleme cauzate de carnivorele mari, vor fi menţionate, pentru fiecare caz în parte măsurile concrete de conservare a speciilor vizate şi măsurile luate de autorităţile locale pentru a preveni conflictele om-animal.
În acelaşi timp, CMN solicită Ministerului Mediului ca prin structurile teritoriale (agenţiile de protecţia mediului, garda de mediu) să se verifice punerea în aplicare a prevederilor legislaţiei naţionale şi comunitare (Directiva Habitate), în mod special când ordinul va produce efecte.
Academia Română aminteşte că derogările se acordă "numai în următoarele situaţii: în interesul protejării faunei şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale; pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor şi apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri; în interesul sănătăţii şi securităţii publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu; în scopuri de cercetare ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor; pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din anumite specii de păsări sau din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B; în interesul siguranţei aeriene, pentru toate speciile de păsări, inclusiv cele migratoare“.
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii accentuează asupra faptului că va aviza acest proiect de Ordin, numai în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante, având mereu în vedere dezideratul conservării biodiversităţii autohtone prin respectarea legislaţiei româneşti şi comunitare.
În acest context, reamintim că, în octombrie 2016, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, nu a avizat "Ordinul de ministru pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup şi pisică sălbatică“, exprimându-şi rezervele faţă de cifrele propuse pentru aceste specii, „posibil prea mari şi posibil insuficient justificate“, şi a solicitat organizarea de către Ministerul Mediului a unei consfătuiri la care să participe, alături de reprezentanţi ai autorităţilor de resort centrale şi judeţene, specialişti şi lucrători din domeniul silvic, cinegetic şi agricol, cadre de cercetare şi didactice cu competenţe în biologia şi managementul speciilor de interes cinegetic, gestionari ai unor fonduri cinegetice, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu.
În cursul anului 2017, în mod special începând cu 20 martie, Ministerul Mediului a organizat întâlniri ale Grupului de lucru pentru conservarea carnivorelor mari din România, precum şi întâlniri cu reprezentanţi ai unor autorităţi publice judeţene (consilii judeţene, prefecturi) şi locale (primării), ai unor asociaţii de crescători de animale, de proprietari de terenuri, ai asociaţiilor de vânătoare/sau gestionari ai fondurilor de vânătoare, organizaţii neguvernamentale (14 iunie 2017).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
