Sub acest titlu, grupul de muzică veche românească „Trei parale” propune publicului un program proaspăt, o premieră ce scoate la lumină cântări vechi munteneşti, balade, doine „de plai”, cântece de dragoste şi joc.
Această (cea mai recentă) producţie a grupului „Trei Parale” aduce pe scenă instrumente inedite (cobză, fluier, caval cimpoi). Sunt instrumente vechi româneşti, odinioară nelipsite din peisajul intim al ţăranilor munteni, sunt astăzi rar văzute şi auzite pe scenele noastre de concert.
Concertul se desfăşoară în seara zilei de 27 aprilie 2023, de la ora 19, în Sala Auditorium (MNAR) şi este organizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României.
Partenerii media ai concertului sunt: TV Trinitas, Radio Trinitas, Radio Clasic, PressHub.ro, LumeaCredintei.com, Profit.ro, Urban.ro, News.ro, modernism.ro, AgentiadeCarte.ro, informateca.ro.
Biletele sunt puse în vânzare prin reţeaua Eventim: https://bit.ly/3KbmADh
Devenit cunoscut mai ales prin reînvierea muzicilor urbane de altădată, prin acest proiect, grupul de muzică veche românească Trei parale aduce în atenţia publicului muzici vechi rurale: cântece pastorale, balade, doine sau alte cântări.
În acest concert, grupul se va opri asupra muzicilor rurale. Îşi concentrează atenţia asupra unei singure regiuni, Muntenia, dezvăluindu-i punctele forte şi unicatele sonore. Instrumentele pe care membrii grupului le vor mânui provin atât din lumea intimă a ţăranilor: fluier, caval, cimpoi cât şi din cea sărbătorească, a tarafurilor de altădată: vioară, cobză, contrabas.
Din zona muntoasă a Valahiei, cântăreţii vor aduce doina „de plai”, iar din Câmpia Dunării doina de dragoste. Şi cum Muntenia a fost zona celor mai renumiţi baladişti, două astfel de cântări bătrâneşti se vor reauzi după mulţi ani de absenţă. În fine, sprinţarele melodii de joc vor fi o tentaţie ispititoare pentru picioarele publicului ascultător.
În program:
- Doină : Vară, vară, primăvară
- Cântec: Ce faci mândră pe Muscel
- Cântec de dragoste: A venit primăvara
- Suită la caval: Cântec şi Iancu Jianu de la Dobroteşti, Hora şi Sîrbă de la Crângu
- Cântec de dragoste: Ca pe Teslui
- Suită la fluier: Doină şi joc
- Baladă: Gruia lui Novac
- Baladă: Ciobanul care şi-a pierdut oile
- Taraf: Cîntec şi Sârbă Mavrodin
- Suită la cimpoi: Doină, Sârbă şi Brîu de la Amara
- Cântece: Dorul meu e numai dor, Murgule căluţul meu
- Cîntece urbane: La calul bălan, Pe uliţa armenească
Interpretează:
Grupul de muzică veche românească „Trei parale”: - Florin Iordan (cobză, fluier, cimpoi, caval), - Daniel Pop (voce, fluier, dairea), - Mihai Balabaş (vioară), - Beatrice Iordan (cobză, contrabas).
Trei parale este un grup revivalist bucureştean, unic în peisajul muzical românesc, ce face uz de o documentare minuţioasă în domeniul culturii muzicale tradiţionale. Prin abordarea cât se poate de serioasă, etnomuzicologică, a unor muzici în bună parte uitate, sau transformate de-a lungul veacurilor în cu totul altceva, grupul reuşeşte să se situeze într-o zonă care atrage un public variat, de la profesionişti, până la amatorii de curiozităţi cu o savoare exotică. Un rol important în acest sens îl are Florin Iordan, etnomuzicolog în cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti şi conducător al formaţiei. De asemenea, în alcătuirea repertoriului sau conturarea stilului interpretativ, membrii formaţiei se bazează pe folosirea unor modalităţi de cunoaştere cum ar fi expediţiile prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu sau Bela Bartok, documentarea din diverse volume de folclor muzical, studiul unor transcripţii de secol al XIX-lea (A. Pann, G. Ucenescu, D. Vulpian, etc.). Grupul foloseşte instrumente vechi aproape dispărute în mediul tradiţional şi puţinfolosite în lumea contemporană urbană: diverse fluiere (fluierul ciobănesc, cavalul, fluierul fără dop, fluierul gemănat, tilinca), cobza, viela, drâmba, diverse instrumente de percuţie (toba, vuva, daireaua).
Muzica formaţiei este prezentă pe coloana sonoră a unor filme ca Aferim! (2015) sau Chira Chiralina (2014). Formaţia lucrează în paralel la câteva proiecte diferite de reconstituiri muzicale. Grupul a participat în ţară la mai multe festivaluri medievale (Sighisoara, Mediaş, Braşov, Iaşi, Suceava), de muzică veche (Bucureşti, Miercurea Ciuc), de jazz (Green Hours International Jazz Fest) şi world music (Sibiu) şi la festivaluri dedicate muzicii clasice (Festivalul muzicii româneşti, Filarmonica Iaşi). De asemenea formaţia a participat la mai multe festivaluri în străinătate: Hradne Huky Banska Bystrica, Slovacia 2016 si 2017, Intercultural Art Dialogues Days, (Istanbul-Turcia, 2018 şi 2011), London Book Fair 2014, Europe in Langenfeld (Germania, 2013), The Culture of Peace Festival (Tel Aviv, Israel 2012), Kocsonya Fesztival (Miskolc-Ungaria 2012), DUNA PARTY (Budapesta-Ungaria 2011), „Mikołajki Folkowe” International Folk Festival Lublin-Polonia 2010.
În discografia formaţiei se regăsesc:
- Bazar, Green Records, Bucureşti, 2008
- Bazar. Cântece din veacul al XIX-lea (p. a II-a), Ethnophonie, Bucureşti, 2012
- Ciobanul care şi-a pierdut oile, Asociaţia “Pe-un picior de plai”, Bucureşti, 2015
- în curs de apariţie: România. 100 de minute, dublu CD.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
