Clepsidre dinamice ce indică o numărătoare inversă, îndemnuri şi întrebări care conferă un sentiment de urgenţă în achiziţie sau de vinovăţie în abandonarea procesului, butoane de consimţământ marcate în culori aprinse constrastante, cumulare de sume suplimentare în fluxul de achiziţie care se adaugă la preţul de achiziţie, toate acestea sunt exemple de elemente de design înşelător (manipulator) care, în funcţie de întregul context al construcţiei digitale, pot fi considerate ca încălcând legislaţia privind protecţia consumatorilor. Acestea sunt în mod special cunoscute sub denumirea din limba engleză de dark patterns.
I. Ce sunt dark patterns sau elementele de design înşelător în cadrul unor interfeţe online? Scurt istoric şi realitatea curentă
Cadrul legal aplicabil nu oferă o definiţie a designului manipulator la nivelul unei interfeţe digitale.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
În anul 2021, Comisia Europeană(1) stabileşte că tiparele întunecate – astfel cum sunt denumite în versiunea din limba română a documentului oficial referit, sunt practici comerciale manipulatoare. Se arată că elementele de design înşelător se regăsesc, în interfeţele digitale de proiectare, sub forma unor îndemnuri rău-intenţionate. Aceste explicaţii vin imediat după intrarea în vigoare a Directivei Omnibus(2) care a consolidat regulile privind practicile comerciale înşelătoare şi a introdus obligaţii noi de transparenţă pentru mediul online precum informarea clară atunci când preţurile sunt personalizate, explicarea modului de colectare şi afişare a recenziilor, dar şi reguli mai stricte privind anunţarea reducerilor.
În anul 2022, Comisia Europeană coordonează o acţiune de verificare sistematică desfăşurată de autorităţile competente din 23 de state membre ale Uniunii Europene, cu privire la incidenţa elementelor de design înşelător la nivelul interfeţelor online(3). La acel moment, acţiunea a relevat faptul că, din 388 de site-uri web verificate, 148 dintre acestea prezentau integrate elemente de design manipulator. Autorităţile implicate în verificări au catalogat tiparele identificate în trei mari categorii:
(i) cronometre false de numărătoare inversă – unde aceste cronometre se resetau la expirarea perioadei iniţiale sau dispăreau din cadrul interfeţei online, în timp ce oferta pentru care se îndemna la o acţiune rapidă rămânea valabilă;
(ii) ierarhizare falsă – interfeţele erau concepute astfel încât direcţionau consumatorii spre anumite opţiuni date, fie prin elemente de design fie prin componente de text exprimat;
(iii) informaţii ascunse – informaţiile esenţiale despre produsul sau serviciul oferit erau ilustrate cu font de dimensiuni foarte reduse, fără colorit contrastant sau plasate în spaţii mai puţin vizibile.
În 19 octombrie 2022, este adoptat Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piaţă unică pentru serviciile digitale (”DSA”). DSA se referă la elemente de design manipulator ce influentează în mod negativ capacitatea consumatorului de a lua decizii potrivit popriilor interese, în mod autonom. Conform actului normativ, nu este permis ca interfeţele să fie concepute într-un mod care induce în eroare, manipulează sau limitează libertatea de alegere a utilizatorilor.
În anul 2024, Raportul emis de Comisia Europeană în finalizarea consultării publice lansate pe subiectul practicilor comerciale corecte în mediul digital(4) indică următoarele practici generice întreprinse într-o interfaţă online şi care se traduc în elemente de design manipulator: prezentarea în mod nenatural a opţiunilor disponibile, utilizarea de cronometre false pentru numărătoare inversă, utilizarea de instrumente de manipulare emoţională a consumatorilor astfel încât aceştia din urmă să pună la îndoială opţiunile alese în cadrul platformei, formularea de întrebări prin utilizarea dublei negaţii.
Lipsa unei definiţii legale nu a împiedicat aşadar, legiuitorul european şi legiuitorul naţional, să stabilească sfera de aplicare practică a acestor dark patterns. Totodată, echivalarea dark patterns cu forme ale practicilor comerciale înşelătoare oferă autorităţilor naţionale precum şi Comisiei Europene, după caz, instrumente eficiente de supraveghere, control şi sancţionare.
Astfel, într-o piaţă saturată de produse şi servicii precum şi de strategii comerciale tot mai inventive, cadrul legal vine să traseze limite clare şi să evite transformarea spaţiului digital într-o junglă digitală.
II. Unde se pot regăsi elementele de design înşelător şi când sunt sancţionabile?
Prezenţa elementelor de design înşelător este interzisă şi sancţionabilă indiferent de tipul sau regimul juridic al interfeţei online în care sunt integrate.
Astfel, aceste elemente de design manipulator vor fi sancţionabile indiferent după cum se regăsesc încorporate în:
(i) site-uri web şi aplicaţii mobile de prezentare şi/sau de fidelizare, care nu permit încheierea unui contract la distanţă între profesionist şi consumator;
(ii) site-uri web şi aplicaţii mobile ce oferă posibilitatea încheierii unui contract la distanţă între operatorul site-ului / aplicaţiei şi consumator (magazinele online);
(iii) site-uri web şi aplicaţii mobile ce listează operatori economici (magazine online terţe) cu care consumatorii pot încheia contracte la distanţă (platformele online sau marketplaces);
(iv) site-uri web şi aplicaţii mobile cu funcţionalitate hibridă, respectiv care permit încheierea de contracte la distanţă, de către consumator, atât cu operatorul site-ului / aplicaţiei cât şi cu operatori terţi listaţi în cadrul site-ului / aplicaţiei.
În prezent, Comisia Europeană desfăşoară investigaţii complexe asupra mai multor platforme online cu acoperire multi-jurisdicţională, suspectate că folosesc tehnici de design manipulator. În paralel, autorităţile naţionale din statele membre au început deja să aplice amenzi pentru practici de acest tip.
Astfel, este de menţionat că riscul financiar nu este unul minor. În ce priveşte platformele online, DSA permite sancţiuni de până la 6% din cifra de afaceri globală, ceea ce echivalează cu riscuri financiare şi bugetare semnificative. În paralel, Legea 363/2007 privind practicile comerciale incorecte, astfel cum a fost modificată prin legislaţia de transpunere a Directivei Omnibus, conferă ANPC atribuţii în a sancţiona atât practicile înşelătoare, cât şi pe cele agresive cu amenzi contraveţionale de pănă la 100.000 lei, per încălcare.
Nu în ultimul rând, pe lângă dimensiunea juridică, există şi un risc operational şi de business şi anume încrederea consumatorilor. Odată ce utilizatorii finali vor înfrunta dezamăgirea resimţită de o decizie de achiziţie luată ca urmare a unor tehnici de manipulare integrate în interfeţe online, acestea din urmă îşi pot pierde credibilitatea. În mediul online, reputaţia se erodează repede, iar reconstrucţia unui portofoliu de clienţi este mult mai dificilă decât plata unei amenzi.
III. Cum arată în mod concret elementele de design înşelător?
În continuarea aspectelor indicate în secţiunile anterioare, vom oferi în cele ce urmează o serie de exemple concrete ale unor elemente de design manipulator, astfel cum acestea sunt întâlnite în practică:
- Nu sunt furnizate informaţii de identificare şi contact ale operatorului economic sau sunt furnizate informaţii scrise cu font mic şi ilizibil.
- Nu sunt furnizate informaţiile necesare pentru identificarea/calculul preţului, fiind indicat un preţ atractiv însă interfaţa adaugă treptat taxe (livrare, comisioane, servicii). Designul de checkout e construit deliberat să dezvăluie costurile în paşi, când utilizatorul e deja angajat în proces (drip pricing).
- Setări implicite (pre-bifare) – Casetele deja bifate sau opţiunile presetate sunt introduse intenţionat în design. Utilizatorul are impresia că face o alegere liberă, dar în realitate i s-a „livrat” din start o decizie.
- Presiune repetitivă (nagging) – Ferestre pop-up sau bannere care apar constant, chiar şi după ce utilizatorul a ales o dată. Designul creează oboseală şi presiune psihologică până când utilizatorul cedează şi acceptă.
- Abonare simplă, dezabonare complicată.
- Urgenţă falsă – Cronometre sau mesaje de tip „ultimele 2 produse” sunt inserate direct în layout, deşi inventarul de produs conţine în realitate mai mult de 2 bucăţi. Designul şi formularea induc o senzaţie falsă de timp limitat, obligând utilizatorul să acţioneze impulsiv.
- Design adictiv / hiper-angajant – Scroll infinit, notificări care apar constant, efecte de gamificare. Designul maximizează timpul petrecut pe platformă, nu interesul real al utilizatorului.
IV. Şi acum, ce urmează?
În contextul unor investigaţii multiple desfăşurate asupra unor platforme online cunoscute publicului larg precum şi a informaţiilor constante pe care le furnizează practica de piaţă, la nivelul Uniunii Europene s-a iniţiat, în 17 iulie 2025, procedura de consultare publică în vederea adoptării Digital Fairness Act (”DFA”)(5).
Un subiect central al consultării iniţiate este tocmai subiectul acestor elemente de design manipulator. Astfel, Comisia Europeană atrage atenţia asupra imperativului de a preveni operatorii economici să utilizeze elemente de design manipulator în cadrul interfeţelor online precum şi orice alte tehnici incorecte care sunt menite să pună presiune, să inducă în eroare şi să manipuleze consumatorii în mediul online.
Urmărim cu interes parcursul acestei initiative şi credem că modificările legislative aşteptate ar putea produce un impact semnificativ faţă de modul în care se construiesc şi utilizează interfeţele online. Astfel cum se arată în mod oportun în literatura de specialitate, pentru a putea aspira ca reglementările instituite la nivelul Uniunii Europene să îşi atingă scopul, este necesar să vedem dincolo de practici comerciale – ce au fost şi sunt reglementate deja, şi să începem să observăm modele şi tendinţe în realitatea digitală(6).
V. În loc de concluzii
În măsura în care reglementările existente şi cele în curs de adoptare sunt aplicate în mod corespunzător, în mod esenţial prin luarea în considerare a realităţilor în constantă transformare din piaţa digitală, putem rămâne optimişti în a considera că exigenţele legale ce ţin de integrarea elementelor de design manipulator în interfeţele online se vor dovedi a fi chiar un instrument util pentru operatorii economici.
Ca menţiune finală, subliniem şi faptul că renunţarea la unele elemente de design manipulator – cum ar fi, elemente repetitive şi dinamice de pop-up sau colorizare excesivă şi obositoare pentru ochiul uman, se poate constitui chiar în valoare adăugată pe zona de accesibilizare a interfeţelor online, spre utilizare de către persoanele cu dizabilităţi. După cum cunoaştem, începând din 28 iuni 2025, toate magazinele online şi platformele online trebuie să îndeplinească un standard minimal de accesibilitate.
(1) Comunicare a Comisiei (2021/C 526/01): Orientări privind interpretarea şi aplicarea Directivei 2005/29/EC a Parlamentului European şi a Consiliului privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori.
(2) Directiva 2061/2019 a Parlamentului şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE şi 2011/83/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte o mai bună asigurare a
(3) Mai mult informaţii în acest sens pot fi consultate pe pagina oficială a Comisiei Europene, dedicată prezentării de informaţii extinse cu privire la astfel de acţiuni de coordonare a activităţii autorităţilor din statele membre în materia protecţiei consumatorilor: aici
(4) Document de lucru al Comisiei cu privire la elemente ce ţin de corectitudinea practicilor comerciale în mediul online, având în vedere cadrul legal aplicabil la nivelul Uniunii Europene (SWD(2024) 230 final).
(5)https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/14622-Actul-legislativ-privind-echitatea-digitala_ro
(6) Journal of European Consumer and Market Law EuCML 4/2025, Editorial, Prof. Dr. Monika Namyslowska, Faculty of Law and Administration, University of Lodz.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
