Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Institutul pentru Politici Publice (IPP) au dat astăzi publicităţii primele rezultate din cadrul iniţiativei privind Identificarea timpurie şi prevenirea conflictelor de interese din administraţia locală din România – primul sondaj de opinie naţional privind percepţiile românilor asupra conflictelor de interese
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Institutul pentru Politici Publice (IPP) au găzduit astăzi, o dezbatere prilejuită de lansarea sondajului naţional Percepţiile şi atitudinile populaţiei privind conflictul de interese la nivel central şi local, în România, realizat în cadrul proiectului Identificarea timpurie şi prevenirea conflictelor de interese în administraţia publică locală, implementat prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român.
„În urmă cu exact 10 ani intra în vigoare legea de înfiinţare a Agenţiei Naţionale de Integritate iar după un deceniu de experienţă în ceea ce priveşte asigurarea exercitării funcţiilor publice în condiţii de integritate, considerăm ca viitorul instituţiei constă în dinamizarea eforturilor pe palierele prevenţiei si educaţiei, mai ales în zona conflictelor de interese”, a precizat în debutul conferinţei Bogdan Stan, Preşedintele ANI.
De asemenea, Adrian Moraru, Directorul IPP, a menţionat faptul că “una dintre cele mai sensibile zone în care se manifestă conflictul de interese este reprezentată de achiziţiile publice, iar proiectul derulat de IPP în parteneriat cu ANI îşi propune să aducă o abordare nouă în ceea ce priveşte lupta anticorupţie în România, printr-o mai mare atenţie acordată întăririi capacităţii administrative a sistemului de integritate, prin identificarea timpurie a ariilor de risc şi prevenire a conflictelor de interese printr-o serie de instrumente dezvoltate de cei doi parteneri şi instituţionalizate ca proceduri interne de lucru la nivelul Agenţiei”.
La dezbateri au fost prezenţi şi preşedinţii Comisiilor juridice din Parlamentul României, Robert Cazanciuc şi Eugen Nicolicea – care au făcut precizări cu privire la clarificările legislative incidente în domeniu care se află în prezent în procedură legislativă sau la promulgare. Reprezentanţii celor două Camere au dat asigurări că vor furniza un sprijin instituţional constant pentru consolidarea cadrului legislativ (inclusiv codificare) în vederea creşterii capacităţii sistemului de a preveni conflictele de interese la toate nivelurile administrative.
Sondajul de opinie prezentat în cadrul evenimentului (disponibil ataşat) indică o percepţie publică mai degrabă critică la adresa clasei politice cu privire la situaţia curentă, corupţia fiind principala problemă cu care se confruntă ţara noastră (72%), în timp ce disponibilitatea de a sesiza un conflict de interese rămâne relativ scăzută, în condiţiile în care aproape 40% dintre respondenţi spun că nu ar sesiza un conflict de interese către instituţiile abilitate, pentru că nu ar ajuta cu nimic (32%) sau le-ar crea probleme (31%). Cu toate acestea, toţi participanţii la discuţii au insistat asupra importanţei conştientizării şi a educării în continuare în direcţia unei corecte înţelegeri a fenomenului, respectiv a impactului pe care acesta îl poate avea în societate, mai ales atunci când implică cheltuirea banului public. Acest lucru a fost punctat şi de reprezentantul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Dominic Dumitru, care a vorbit despre importanţa clarificării la nivel de reglementare şi de practică a conflictelor de interese în achiziţiile publice.
Evenimentul s-a bucurat de participarea reprezentanţilor mediului diplomatic şi ai administraţiei publice centrale şi locale şi va fi urmat de o serie de întâlniri de lucru la nivel local, organizate cu sprijinul Asociaţiilor profesionale ale Secretarilor de Municipii şi Judeţe, scopul fiind acela de a creşte nivelul de informare/conştientizare cu privire la conflictele de interese în rândul aleşilor locali.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
