Divorţul, mai ales în varianta de comun acord şi simplificată, adică încheiat la notar sau primărie, nu durează mai mult de o lună, termen dat pentru a fi răgaz suficient în caz că unul dintre cei doi se răzgândeşte. Problema mai dificilă intervine la disputa asupra bunurilor comune.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aşadar, o bătălie pe fond sentimental, apoi financiar îi aduce pe cei în cauză la cabinetul avocatului de specialitate. Acelaşi avocat divort ales poate fi competent şi pentru procedura de partaj. Pentru că fiecare caz este diferit, spre exemplu concubinajul nu este acelaşi lucru cu drepturile ce rezultă soţilor ca şi în cazul căsătoriei, aşadar şi la partaj altele pot fi situaţiile.

Avocatul explică - despre divorţ şi partaj s-au creat tot felul de mituri

Partajul nu se aplică în orice caz. În plus, bunurile de dinainte de căsătorie nu pot fi supuse acestei proceduri, cu mici excepţii când unul din parteneri are pretenţii de la un bun la care a contribuit financiar, deşi nu erau căsătoriţi, dar poate dovedi contribuţia sa.

O situaţie diferită este pentru cei care au locuit în concubinaj. Această formă de convieţuire nu are aceeaşi valoare legală cu o căsătorie. După separare, nu poate fi cerut partajul, ci prin dovedirea contribuţiilor asupra unora bunuri, cota cu care a participat fiecare poate fi recuperată. După caz, un bun poate rămâne unuia dintre parteneri, celălalt urmând să despăgubească cu suma ce a fost stabilită în cuantumul contribuţiei la achiziţia comună.

Dacă divorţul survine la scurt timp după căsătorie, soţii nu împart în mod egal bunurile

Divorţul şi partajul sunt subiecte complexe. Detalii despre procedurile acestea regăsim şi în cadrul paginii avocativan.ro. Una din situaţiile aparte se referă la faptul că împărţirea în mod egal a averii soţilor poate fi posibilă numai după 5 ani de căsătorie, cu excepţie când cei doi decid înainte de căsătorie ca după uniune fiecare să rămână cu bunurile separate - cunoscuta situaţie a contractului prenupţial.

În funcţie de convenţia matrimonială, cei doi soţi îşi pot sau nu împărţi bunurile. Dar trebuie spus că această convenţie poate fi ulterior modificată la cererea soţilor. Aşadar, nu se aplică neapărat această regulă - căsătoria de minimum 5 ani pentru a avea drept egal la împărţirea bunurilor, ci depinde de la caz la caz.

În principiu, în lipsa unei convenţii matrimoniale, soţii au drept egal şi deci pot cere jumătate din bunuri la partaj. În plus, nu se va ţine cont de valoarea bunurilor la momentul achiziţiilor, ci la momentul în care se va realiza partajul. Ca urmare a unei evaluări, se va constata ce valoare au anumite bunuri, fiind irelevant cu ce sume au fost cumpărate în trecut.

Partajul nu depinde de divorţ, deşi în mod evident soţii urmează acest şir de acţiuni în instanţă, mai întâi se separă în fapt, divorţează şi mai apoi cer separarea de bunuri. În plus, sentinţa de divorţ dacă se decide că unul din soţi este vinovat de desfacerea căsătoriei, pot fi cerute despăgubiri, cuantificate şi în bunuri ce au aparţinut celor doi soţi în timpul căsătoriei.

Pentru că fiecare caz este diferit şi poate complica destul de mult situaţia, dacă cei doi soţi nu sunt de acord cu acţiunea de divorţ şi partaj iniţiată de unul dintre ei, cu atât mai mult este necesar ajutorul unui avocat cu experienţă şi de competenţă în drept civil sau avocat penal.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.