Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) a înaintat Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor Publice, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Comisiilor de specialitate din Parlamentul României propunerile de amendamente pentru introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente, bazat pe împărţirea acestora în funcţie de preţ.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

 

  • Propunerea reprezintă singura măsură bugetar-neutră care poate opri dispariţia medicamentelor cu preţ redus
  • Consiliul Concurenţei apreciază că măsura poate încuraja consumul de generice şi poate reduce cheltuielile cu medicamentele ale Bugetului de asigurări de sănătate 
  • Consumul de medicamente creşte substanţial ca urmare a introducerii de noi molecule inovative, fără alocare de fonduri suplimentare: taxa clawback va ajunge la 30% 

APMGR consideră că o astfel de măsură ar fi neutră bugetar, uşor de implementat de către autorităţi şi echitabilă pentru medicamentele cu preţ scăzut, fie că sunt generice sau medicamente ieşite de sub patent. 

Consiliul Concurenţei răspunde solicitării APMGR şi confirmă că implementarea acestui calcul diferenţiat „poate conduce la încurajarea consumului de medicamente generice şi la diminuarea cheltuielilor cu  medicamentele din Bugetul de asigurări de sănătate.” Consiliul a reiterat faptul că a recomandat în repetate rânduri aplicarea unei contribuţii diferenţiate, având în vedere că „taxa clawback nu se calculează la preţul de producător, ci la preţul de vânzare cu amănuntul şi, prin urmare, pentru medicamentele ieftine, procentul taxei clawback calculat la preţul de producător este mai mare decât pentru cele scumpe.”

APMGR subliniază faptul că implementarea acestui calcul diferenţiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate, doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat, reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariţia medicamentelor ieftine din România.

„Sperăm ca autorităţile să realizeze măcar în această ultimă clipă că este nevoie să facem ceva pentru a ne asigura că aceste medicamente ieftine, în marea lor majoritate generice, sunt în continuarea produse sau importate în România,” a declarat Adrian Grecu, preşedintele APMGR.

În perioada imediat următoare, conform estimărilor producătorilor, mii de medicamente ieftine riscă să fie scoase din producţie sau delistate, printre ele aflându-se medicamente esenţiale în tratamentul cancerului, al afecţiunilor cardiovasculare, neurologice şi gastrointestinale. Principala cauză a dispariţiei acestora este taxa clawback, aplicată în mod uniform atât medicamentelor scumpe, de câteva mii de euro cât, cât şi celor ieftine, care costă câteva zeci de lei. 

Propunerea APMGR este uşor de adoptat, prin simpla modificare a propunerii legislative de introducere a calculului diferenţiat al contribuţiei (Plx 425/2014), aprobată de Senat în septembrie 2014 şi care se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Mecanismul propus presupune împărţirea medicamentelor în două categorii: în prima regăsindu-se cele scumpe, cele pentru care nu există aprobat un preţ de referinţă generic sau biosimilar, sau la care preţul este mai mare decât preţul de referinţă generic sau biosimilar; în cea de-a doua categorie, se află medicamentele mai ieftine, pentru care există aprobat un preţ de referinţă generic sau biosimilar, iar acesta este mai mic sau cel mult egal cu preţul de referinţă generic sau biosimilar. 

Taxa clawback ar trebui să se aplice diferenţiat la aceste două categorii, adică să fie mai mică pentru cea de-a doua categorie şi mai mare pentru prima, respectând proporţionalitatea de preţ. Reamintim că preţul de referinţă al medicamentelor generice reprezintă 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este.

În acelaşi timp, APMGR susţine aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat.

„Nu putem plăti pentru un consum de care nu suntem responsabili,” a declarat Grecu. APMGR atrage atenţia că introducerea de noi molecule inovative pe lista medicamentelor compensate fără alocarea de fonduri suplimentare va aduce cheltuieli de sute de milioane de lei anual, iar producătorii de medicamente vor suporta aceste costuri prin taxa clawback, care este de aşteptat să ajungă la 30% la sfârşitul acestui an.

***

Despre APMGR:

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) -www.apmgr.org- este o organizaţie non-guvernamentală şi indepedentă, care îşi propune să contribuie în mod activ la îmbunătăţirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienţii români.  

Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Târgu Mureş şi Constanţa unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu cca 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe -www.medicinesforeurope.com- organizaţia reprezentativă a industriei producătoare de medicamente generice şi biosimilare din Europa.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Aaccord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Alvogen, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Teva, Zentiva - o companie Sanofi.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.