„Ne aflăm într-un moment de suprapunere a trei crize, energetică, pandemică şi militară, invazia Rusiei în Ucraina suprapunându-se cu o perioada de instabilitate în întreaga lume. Mai mult însă, în economia reală se manifestă şi un blocaj semi-generalizat al lanţurilor de aprovizionare cu microprocesoare şi semiconductori, care se utilizează în toate produsele electronice sau care depind de componente electronice. Producţia de electrocasnice, echipamente IC&C, echipamente video, tehnică sofisticată din transporturi auto, robotică, aviaţie sau tehnologie de vârf pentru agricultură, sunt câteva dintre sectoarele productive în care criza majoră de microcipuri a condus la întârzieri de luni de zile, până la 12 sau 18 luni, pentru comenzi de echipamente complexe. Toţi producătorii majori sunt afectaţi, de la producătorii germani, francezi sau japonezi din industria auto, până la furnizorii globali de telefoane mobile sau laptopuri”, observă deputatul liberalul Marilen Gabriel Pirtea.
„Războiul din Ucraina amplifică în plan european o contracţie a economiei reale, datorată întârzierilor mari generate în ciclurile productive de absenţa critică a microcipurilor. Germania este singura economie europeană care a înregistrat inaugurarea unei noi fabrici de semiconductori, care, este adevărat, a însemnat o investiţie Bosch de 1 miliard de euro, proiectată şi derulată timp de zece ani, până la deschiderea din 2021. Retragerea companiilor din domeniul automotive din Ucraina este acum forţată de violenţa şi pericolele critice ale războiului din această ţară, însă sectorul european al construcţiilor auto este unul care resimte în mod global scăderile comerciale, generate dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Soluţia relocării în România a unităţilor productive din Ucraina nu înseamnă ieşirea din criză, pe termen scurt, pentru aceste companii, la fel cum nici relocarea lor în oricare altă ţară est-europeană nu va consemna un succes imediat, procesul este mult mai complex, pe o durată mult mai amplă”, arată deputatul Marilen Pirtea.
„Pentru noi, prin prisma economiei locale şi regionale, având în vedere nivelul de profesionalizare a forţei de muncă din segmentul economiei automotive, ar fi foarte uşor să asimilăm companii şi unităţi de producţie relocate din Ucraina, dar succesul lor nu poate fi întrevăzut pe termen scurt şi mediu, în situaţia critică a contracţiei economice generalizate din Europa şi din economia globală. În schimb, tendinţa firească este de a genera proiecte şi direcţii de specializare a pieţei muncii cu o valoare adăugată superioară, prin care se dezvoltă Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Aceste profesii specializate, active în piaţa muncii prin sectorul antreprenorial, pot acoperi foarte bine întregul orizont al serviciilor şi activităţilor suport, de înaltă specializare, pentru care universităţile timişorene oferă mai multe programe de studii. Soluţia reală pentru restartarea economică a regiunii noastre, în această perioadă, cu mai multe crize suprapuse, este legată direct de promovarea antreprenoriatului. Tinerii absolvenţi sunt primii care se implică cu succes în economie prin iniţiative antreprenoriale, mai ales când vorbim despre cei formaţi în cadrul programelor de studii orientate către producţia software, cybersecurity, criptomonede, automatizări, aplicaţii multimedia, proiectare urbană, telemedicină, robotică, dar şi multe altele, la fel de avansate, propuse de centrul universitar timişorean, programe care se află în avangarda dezvoltării unor sectoare de antreprenoriat foarte relevante pentru întregul spaţiu economic european”, arată liberalul Marilen Gabriel Pirtea.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
