O altă firmă a patronului Hexi Pharma, Medical Cleaning, este pe cale să obţină un contract de curăţenie pe trei ani la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), caietul de sarcini al achiziţiei fiindu-i favorabil, scrie Euractiv, precizând că, deocamdată, firma a obţinut prin negociere fără anunţ de participare un contract provizoriu pe două luni, în baza unui caiet de sarcini similar.
De altfel, Medical Cleaning este, alături de Hexi Pharma, o altă firmă cu care omul de afaceri Dan Alexandru Condrea ia foarte mulţi bani din sistemul sanitar, în urma serviciilor de curăţenie în câteva spitale importante din Bucureşti şi din ţară.
Medical Cleaning face curat de mai bine de o lună în IOB, în urma unei negocieri fără anunţ public de participare care a fost deja anulată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).
În 17 februarie 2016, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti (IOB) a scos la licitaţie curăţenia din spital pe următorii trei ani. Costul estimat de specialiştii în achiziţii de la IOB depăşeşte şapte milioane de lei cu TVA.
Anticipând că procedura de atribuire a contractului pe trei ani va fi una anevoioasă, spitalul a chemat de urgenţă la o negociere fără anunţ de participare patru firme de curăţenie, pentru a alege una căreia să-i dea un contract provizoriu pe două luni, în valoare de peste 300.000 de lei.
“Cu toate că nu respectă cerinţele din caietul de sarcini, firma se pregăteşte să câştige un contract de curăţenie pe trei ani, în valoare de şapte milioane de lei. Cel mai probabil, contractul va ajunge tot la Medical Cleaning, căci, ca şi în cazul negocierii care a adus firma în IOB, spitalul cere, prin caietul de sarcini, documente pe care alte firme din domeniu nu le pot obţine, în lipsa unei relaţii speciale cu producătorul dezinfectanţilor pe care urmează să-i folosească”, scriu jurnaliştii de la Euractiv.
În oferta Medical Cleaning sunt incluse produsele firmei Hexi Pharma, însoţite de o documentaţie prevăzută în caietul de sarcini pe care firmele concurente nu o pot deţine.
“Schema este posibilă doar cu ajutorul singurului laborator din România autorizat să analizeze dezinfectanţi, Unilab, în care Condrea a fost acţionar printr-un offshore din Cipru”, remarcă Euractiv.
Prin caietul de sarcini al acestei proceduri, spitalul cere de la firma de curăţenie o serie de detalii despre produsele pe care intenţionează să le folosească. Între acestea se regăsesc fişa tehnică – practic reţeta produsului – şi avizul Ministerului Sănătăţii în copie conformă cu originalul semnată de producător, precum şi o serie de standarde SR-EN, detalii care favorizează în mod evident firma din trustul lui Dan Condrea.
"Niciun producător nu va fi de acord să facă publică fişa tehnică a produsului său, adică reţeta în detaliu. Este secretul lui şi aşa e normal să fie, tot ce e în plus faţă de etichetă ţine de secretul comercial”, a explicat pentru EurActiv.ro reprezentantul uneia dintre firmele concurente ale Medical Cleaning în această procedură de achiziţie, firmă care a fost respinsă din cauză că nu a putut produce aceste documente. Un alt document cerut într-o formă anume prin caietul de sarcini este avizul Ministerului Sănătăţii, eliberat de Comisia Naţională de Produse Biocide. Acesta trebuia adus de firmele de curăţenie în copie conform cu originalul, "semnat de către deţinătorul documentului”. Avizele date de această comisie sunt publice.
"Ele (avizele, n.r.) reprezintă, dacă vreţi, un contract între stat şi producător, contract prin care acel producător se obligă să producă acel dezinfectant fără a-l modifica, fără a-i schimba reţeta. Teoretic, acel aviz, dat producătorului în baza analizelor pe care el le aduce în faţa comisiei din Minister, conţine toate informaţiile necesare pentru ca statul să permită folosirea acelui produs în locurile pentru care el a fost conceput, în cazul nostru în spitale”, a explicat pentru EurActiv.ro reprezentantul unui concurent al Hexi Pharma pe piaţa din România.
În plus, firmelor de curăţenie li se mai cer, prin caietul de sarcini, diferite rapoarte de testare şi buletine de analize făcute produselor cu care urmează să cureţe spitalul, deşi este vorba despre un produs deja avizat de statul român.
Responsabilul pentru aceste proceduri de achiziţie publică, Eugen Băltăreţu susţine că documentele solicitate au ca scop certificarea seriozităţii firmei ofertante şi a stabilităţii relaţiei acestuia cu producătorul substanţelor pe care le va folosi.
În plus, unele dintre standardele EN solicitate de IOB, care sunt, de fapt, dovezi ale eficienţei respectivelor produse, în funcţie de specificul şi destinaţia fiecăruia, sunt imposibil de obţinut şi lipsite de sens.
Un specialist consultat de EurActiv.ro a remarcat faptul că unui produs pe bază de alcool i se cere să respecte standardul SR-EN 13704, care se referă la acţiunea sporicidă a produsului, deşi alcoolul nu poate avea acţiune sporicidă. În pofida acestui fapt, produsul Hexio Spray, de la Hexi Pharm, are acest standard, în urma unui test făcut la Unilab.
Aceste standarde sunt importante întrucât ele conferă, practic, firmei Hexi Pharma un monopol pe piaţa dezinfectanţilor medicali. Acolo unde ele sunt cerute în caietul de sarcini – ca în cazul Institutului Oncologic Bucureşti – niciun alt producător nu poate trece de aceste condiţii.
Unilab SA, firma care deţine laboratorul Unilab din Otopeni, are între acţionari atât persoane fizice cât şi o firmă, Hatom Limited, un offshore cipriot. Aceasta intră în acţionariatul laboratorului - singurul care este acreditat să testeze anumite tipuri de dezinfectanţi în România - în luna februarie 2011, preluând acţiunile cedate de un alt offshore cipriot, CPS Chemical and Pharmaceutical Solutions Limited, reprezentată de Dan Alexandru Condrea, deşi acesta a negat orice legătură cu laboratorul.
Aceeaşi situaţie, la indigo, se petrece şi în procedura de selectare a furnizorului de curăţenie pentru contractul de şapte milioane de lei. IOB a cerut aceleaşi documente, participanţii la licitaţie nu au de unde să le aducă şi vor fi, probabil, descalificaţi.
Termenul-limită pentru a prezenta documentele cerute a expirat vineri, înainte de Paşte.
„Nu am emoţii, documentaţia, inclusiv caietul de sarcini, au trecut de verificarea ANRMAP (autoritatea care verifică procedurile de achiziţie publică, n.r.), aşa că totul este în regulă. Nimeni nu ne poate reproşa nimic!”, a spus Eugen Băltăreţu în discuţia cu EurActiv.ro.
Scandalul Hexi Pharma a izbucnit după ce Gazeta Sporturilor şi jurnalistul Cătălin Tolontan au dezvăluit, bazându-se pe declaraţiile şi pe documentele furnizate de foşti angajaţi ai firmei, că dezinfectanţii furnizaţi de aceasta spitalelor au concentraţii mai mici decât cele înscrise pe etichetă. De asemenea, jurnaliştii au relatat că patronul firmei, Dan Condrea, este acţionar la o firmă care asigură servicii de curăţenie în spitale, aceasta având acelaşi administrator ca şi Unilab, laboratorul unde ar trebui să fie verificată calitatea dezinfectanţilor. Analize făcute în laboratorul de stat ICECHIM au arătat că dezinfectanţii livraţi de Hexi Pharma au o concentraţie de 10 ori mai mică decât cea din reţetă.
În urma acestor relatări, Parchetul General a început o anchetă, iar ministrul Sănătăţii a dispus un control la spitale. Sâmbătă, jurnalistul Cătălin Tolontan a scris că verificările cerute de ministrul Sănătăţii "sunt gândite de acelaşi om a cărui asociaţie a primit sponsorizări de la producătorul de dezinfectanţi destinaţi spitalelor".
În replică, Ministerul Sănătăţii a transmis că acţiunile de control pentru biocidele produse de Hexi Pharma se fac în colaborare cu Parchetul General, sunt urmărite în teren de reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică, iar la nivel central de către ministrul Sănătăţii, Corpul de Control al MS şi Inspecţia Sanitară de Stat.
Marţi, jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor au scris că Hexi Pharma cumpăra materia primă pentru substanţele dezinfectante cu un preţ de până la şapte ori mai mare decât cel de piaţă, printr-o firmă offshore înfiinţată de el în 2008. Dan Condrea cumpăra substanţe la 11 euro kilogramul şi le revindea către Hexi Pharma la 73 de euro kilogramul, iar banii rămâneau în Cipru, în off-shore-ul C.P.S. Chemical & Pharmaceutical Solution Ltd, înfiinţat de el în iulie 2008.
Iniţiativa România a relatat că Hexi Pharma, firma acuzată că livrează spitalelor dezinfectanţi cu o concentraţie de 10 ori mai mică decât cea înscrisă pe etichetă, a avut în 2015 20 de contracte cu Spitalul de Arşi, contrazicând astfel afirmaţiile patronului Hexi Pharma, care a negat existenţa unor asemenea contracte anul trecut.
Hexi Pharma a anunţat joi că a demarat o anchetă internă "pentru a stabili care sunt factorii responsabili pentru apariţia acestei situaţii", iar până la elucidarea şi rezolvarea tuturor problemelor semnalate de autorităţi şi de către mass-media s-a oprit producţia în fabrică, precum şi orice distribuţie.
Marţi, Hexi Pharma a anunţat, printr-un nou comunicat, că nu a livrat Suprasept şi Thor la Spitalul de Arşi şi spune că nu a minţit, aşa cum scrie Iniţiativa România, în acest spital fiind livrat doar Thor Spray, care nu se diluează şi este un produs gata de lucru, folosit prin pulverizare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
